Ministerul Justiției a solicitat organizarea unei discuții prin videoconferință cu omologul său din Republica Populară Chineză pentru a aborda situația Alinei-Irina Apostol. Această cetățeană româncă se află încarcerată de nouă ani în China, după ce a fost condamnată pentru o fraudă cu cardul bancar. Noua demers diplomatic și juridic vizează obținerea unui acord final din partea autorităților chineze, pas esențial pentru realizarea transferului acesteia pe teritoriul României.
Scopul principal al acestei întâlniri video este de a afla stadiul actual al cazului și de a identifica soluții concrete pentru finalizarea procedurii de transfer. Ministerul Justiției a menționat că nu este prima dată când se utilizează acest format de comunicare, existând deja o serie de videoconferințe desfășurate anterior cu Ministerul Justiției din Republica Populară Chineză. Autoritățile urmăresc clarificarea unor aspecte juridice necesare pentru a respecta opțiunea de executare a pedepsei în țara de origine.
Situația a căpătat o dimensiune publică după ce profesorul Marius Balo a anunțat intenția de a intra în greva foamei pentru a atrage atenția asupra cazului. Balo, care a petrecut opt ani într-o închisoare chineză pentru o fraudă de 80 de dolari, acuză instituțiile române de lipsă de demersuri eficiente. El susține că transferul Alinei Apostol ar putea fi realizat prin intermediul cooperării internaționale în materie penală, însă procesul pare blocat de obstacole financiare.
Autoritățile chineze au impus ca condiție pentru transferul femeii achitarea despăgubirilor restante către victimele infracțiunii comise. Reprezentanții Ministerului Justiției au precizat că instituția nu deține un temei legal care să permită achitarea acestor obligații financiare din fonduri publice. Din acest motiv, au existat discuții cu familia femeii condamnate pentru a identifica modalități alternative de plată, având în vedere efortul financiar considerabil necesar pentru a îndeplini cerințele chineze.
Alina Apostol a fost condamnată în iulie 2019 de către Curtea Populară din orașul Quanzhou la o pedeapsă de 13 ani și jumătate de detenție. Ulterior, în martie 2023, Curtea de Apel București a adaptat această sentință la 9 ani și 4 luni de închisoare, dispunând totodată transferul într-un penitenciar din România. În ciuda acestui decizional judecătorești, procesul de repatriere nu a fost finalizat până în prezent, rămânând în așteptarea soluționării componentelor financiare.
Procedurile de transfer al persoanelor condamnate în străinătate se bazează pe convențiile de cooperare internațională în materie penală semnate de statul român. Aceste acorduri permit cetățenilor care își exprimă dorința de a continua executarea pedepsei în țara de origine să fie transferați, sub condiția respectării cerințelor juridice și financiare ale statului în care s-a produs infracțiunea. În cazul prezent, blocajul este reprezentat de necesitatea achitării despăgubirilor către victime.