Oana Țoiu, fostul ministru interimar al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a declarat prin intermediul unei postări pe Facebook că România a înregistrat, în trimestrul al treilea, a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Această afirmație vine într-un moment în care țara traversează o criză economică, iar rata inflației a crescut recent până la nivelul de 6,9%. Mesajul subliniază performanța economică de 2,1% raportată în perioada iulie-septembrie.
Fostul ministru interimar al MAE a atribuit rezultatele obținute muncii oamenilor, antreprenorilor și angajaților din sectorul public. Oana Țoiu a susținut că Guvernul Bolojan a ales să își asume costurile politice ale măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru evitarea unei retrogradări a României în ochii investitorilor. Ea a menționat că aceste decizii au fost luate pentru a preveni creșterea usturătoare a dobânzilor, protejând astfel riscul de țară.
În cadrul declarației sale, Oana Țoiu a criticat Guvernul Niculescu, afirmând că nu are încredere în această administrație. Ea a cerut continuarea măsurilor de combatere a risipei de resurse și protejarea cetățenilor care au suportat impactul reformelor. Fosta ministră a subliniat că, deși investițiile au fost mai mari cu 25 de miliarde față de anul precedent, este imperativă construirea unei încrederi solide pentru a atrage investiții strategice în țară.
Paralel, Ilie Bolojan a invocat datele Institutului Național de Statistică pentru a susține că economia României a început să revină după o perioadă de cheltuieli care au depășit veniturile. El a menționat că deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din Produsul Intern Brut după primele nouă luni. Totuși, datele indică faptul că restanțele statului român rămân la un nivel ridicat, fiind vorba despre datorii și plăți amânate de peste 40 de miliarde de lei.
Această sumă de peste 40 de miliarde de lei reprezintă echivalentul a aproape 2% din PIB. Situația financiară este marcată de aceste restanțe și plăți amânate, în ciuda afirmațiilor privind stabilizarea bugetului. Tensiunea dintre cifrele de creștere economică și volumul datoriilor rămâne un punct central în analiza stării economiei naționale în prezent.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată, în care indicatorii de creștere sunt adesea în contrast cu nivelul restanțelor de plată ale statului. În timp ce datele Eurostat și ale Institutului Național de Statistică arată o evoluție pozitivă a PIB-ului, volumul datoriilor și al plăților amânate de peste 40 de miliarde de lei constituie o presiune constantă asupra bugetului public și asupra stabilității macroeconomice a țării.