Guvernul italian pune la bază un plan masiv de securitate digitală, vizând crearea unei unități de specialitate de aproximativ 5.000 de oameni. Această „armată cibernetică” are rolul de a patrului spațiul virtual zi și noapte pentru a contracara amenințările de tip război hibrid. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei intervenții susținute la Roma, în fața Camerei Deputaților, unde a subliniat necesitatea de a proteja societatea împotriva manipulării.
Guido Crosetto a explicat faptul că actuala fază a conflictelor este una avansată și insidioasă, având ca scop divizarea societății și subminarea încrederii cetățenilor în instituții. Ministrul a menționat că campaniile de dezinformare sunt utilizate pentru a influența opinia publică, iar distincția dintre războiul convențional și cel hibrid sau cognitiv a devenit extrem de dificilă. El a luat ca exemplu situația din Ucraina, unde dronele, sateliții și spațiul cibernetic fac parte din aceeași realitate de luptă.
Planul de finanțare pentru aceste măsuri de apărare este unul de amploare, cu investiții programate pe termen lung. Pentru perioada 2026-2028, guvernul italian a alocat circa două miliarde de euro, sumă care urmează să crească la șapte miliarde de euro în următorul interval de trei ani. Aceste resurse includ și programul „G-Cap”, destinat dezvoltării tehnologice în acest domeniu, pe măsură ce necesarul de protecție împotriva atacurilor cibernetice și a presiunii economice devine critic.
Pe lângă resursele financiare, ministrul a solicitat noi dispoziții legislative și înființarea unui centru dedicat combaterii războiului hibrid, atât la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene. Guido Crosetto a insistat pe necesitatea unei reglementări mai riguroase a rețelelor de socializare, argumentând că autocrațiile folosesc platformele deschise ale democrațiilor pentru a condiționa gândirea. El a cerut ca marile companii de tehnologie să fie trase la răspundere pentru modul în care platformele lor pot manipula utilizatorii.
Tensiunile dintre reglementările europene și marile companii de tehnologie sunt deja vizibile prin sancțiunile aplicate unor entități precum Meta sau X. Comisia Europeană a aplicat deja amenzi pentru lipsa de transparență a algoritmilor și pentru încălcarea regulilor privind datele personale. Aceste măsuri au generat reacții critice din partea liderilor acestor companii, precum Mark Zuckerberg sau Elon Musk, care au acuzat Uniunea Europeană de practicarea cenzurii, afectând relațiile dintre UE și administrația președintelui american Donald Trump.
Evoluția acestor strategii de securitate reflectă o preocupare crescută a statelor europene față de vulnerabilitățile digitale. În ultimii șase ani, resursele destinate de guvernul italian acțiunilor de apărare împotriva războiului hibrid au crescut de peste patru ori, de la 126 de milioane de euro în 2019 la 557 de milioane de euro în 2025, subliniind o schimbare de paradigmă în prioritățile de apărare națională.