Un nou plan de federalizare a Republicii Moldova, elaborat de Moscova, pune în pericol suveranitatea Chișinăului și parcursul acestui stat către Uniunea Europeană. Propunerea vizează transformarea țării într-o federație formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, oferind Kremlinului o pârghie strategică asupra deciziilor de la Chișinău. Autoritățile din București și Bruxelles sunt îndemnate să respingă această inițiativă înainte ca aceasta să fie inclusă în eventualele negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina.
Conform informațiilor raportate de publicația rusă Eho și de Bild, Moscova ar intenționa ca în cele două regiuni separatiste să se organizeze referendumuri de independență în cazul în care Republica Moldova decide aderarea la Uniunea Europeană. Această strategie ar include, de asemenea, retragerea trupelor ruse din Transnistria, cu condiția ca Chișinăul să semneze un angajament de a nu adera la nicio alianță militară. Deși informația nu este confirmată oficial, logica sa se aliniază cu politica revizionară a Rusiei.
Elementul cel mai critic de identificat este clauza privind referendumurile, care ar putea funcționa ca un drept de veto asupra extinderii europene. Deoarece legea din 1994 privind statutul Găgăuziei permite autodeterminarea externă în cazul schimbării statutului de stat independent al Moldovei, federalizarea ar lega secesiunea de procesul de integrare europeană. Astfel, orice guvern de la Chișinău ar negocia sub amenințarea constantă a fragmentării teritoriale, oferind Moscovei control asupra politicii interne.
Propunerea rusească include și alte cereri de restructurare a ordinii de securitate în Europa, precum retragerea bazelor militare din Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda. Includerea Găgăuziei în acest model de federalizare indică faptul că scopul nu este doar rezolvarea conflictului din Transnistria, ci restructurarea întregului mecanism de decizie de la Chișinău. Prin acest model, conducerile regionale aliniate cu Moscova ar putea bloca deciziile naționale de la nivel instituțional.
În ceea ce privește situația militară, Rusia ar putea încerca să schimbe o prezență în degradare cu un control politic permanent. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a raportat că, din cele circa 14.000 de tone de muniție depozitate la Cobasna, doar aproximativ 2.800 de tone mai au o încărcătură explozivă eficientă. Moscova ar propune astfel retragerea trupelor ca o monedă de schimb pentru neutralitatea Moldovei, deși aceasta este deja un statut constituțional.
Pentru România, acest scenariu reprezintă o amenințare directă la granița Uniunii Europene și a NATO. Un stat federalizat sub influență rusă ar putea anula impactul investițiilor românești în infrastructură și energie din regiune. De asemenea, un milion de cetățeni ai Republicii Moldova, care dețin deja cetățenia română, s-ar putea aflia într-un stat al cărui parcurs este decis de Kremlin, transformând granița de pe Prut într-o zonă de instabilitate permanentă.