Adrian Năstase a susținut că discuțiile privind reforma administrativ-teritorială a României, inclusiv posibila comasare a județelor, sunt teme care au fost analizate încă din perioada guvernării sale. Fostul premier a subliniat importanța ca deciziile actuale să nu ignore istoricul analizelor efectuate anterior, propunând ca studiile existente să fie actualizate în loc să se înceapă procesul de la zero la fiecare schimbare politică.
În contextul dezbaterilor recente, Năstase a menționat că televiziunile au relatat, la 12 noiembrie, o propunere privind unirea județelor Ialomița și Călărași. El a precizat că, în prezent, PSD lucrează la stabilirea unor criterii de reorganizare care să includă populația, capacitatea administrativă, sustenabilitatea financiară și accesul la servicii. Totodată, a sublinsat că aceste direcții reprezintă, în acest moment, doar scenarii și propuneri, ne constituind o reformă definitiv adoptată de autorități.
Fostul premier a amintit că, în decembrie 2003, un memorandum prevedea crearea unui grup de lucru și a unui secretariat tehnic pentru studierea regionalizării. În februarie 2004, au fost desemnați reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor pentru a examina trei variante de structură. Una dintre acestea prevedea reducerea numărului de județe la aproximativ 18-19 unități, plus București, cu asimilarea acestora în regiuni de dezvoltare, demonstrând că ideea de comasare era deja luată în calcul.
Năstase a avertizat că orice reformă care adaugă noi instituții sau circuite de avizare trebuie să demonstreze beneficiile concrete pentru cetățean. El a argumentat că simplificarea unui nivel administrativ nu trebuie să ducă la încărcarea excesivă a altuia, evitând astfel situația în care economiile bugetare devin cheltuieli pentru populație prin necesitatea unor deplasări mai lungi. Reforma trebuie să asigure accesul local la servicii, transport și proceduri funcționale.
Propunerea sa nu vizează aplicarea mecanică a unor variante vechi în anul 2026, ci valorificarea experienței acumulate prin adaptarea documentației la realitățile actuale. Fostul premier a insistat că România trebuie să treacă de la faza de redescoperire a problemelor la implementarea unor soluții temeinic pregătite. El a concluzionat că studiile nu ar trebui să servească drept alibi pentru amânarea permanentă a deciziilor necesare pentru funcționarea administrației.
Reorganizarea administrativ-teritorială rămâne un subiect complex în administrația publică, implicând adesea modificări ale numărului de unități de bază sau ale structurilor de coordonare regională. În România, aceste procese sunt reglementate prin legi speciale și necesită, de regulă, respectarea unor criterii de eficiență și sustenabilitate pentru a asigura continuitatea serviciilor publice oferite cetățenilor la nivel local și județean.