Vicepremierul Marian Neacșu a detaliat unul dintre criteriile propuse pentru noua structură administrativ-teritorială a României, discutând despre pragul demografic necesar pentru statutul de oraș. În cadrul unui interviu acordat Antena 3 CNN, marți seară, acesta a indicat faptul că o localitate ar trebui să dispună de cel puțin 10.000 de cetățeni pentru a fi considerată oraș. Această măsură ar face parte din proiectul de reformă administrativă vehiculat de Partidul Social Democrat.
În cadrul discuțiilor despre reorganizarea teritoriului, Marian Neacșu a fost întrebat care ar fi dimensiunea unui oraș mic conform noilor reguli. Vicepremierul a menționat că, deși există mai multe cifre în discuție, pragul de 10.000 de locuitori ar reprezenta o valoare corectă pentru momentul actual. Această definiție ar putea influența modul în care localitățile vor fi clasificate în noua arhitectură a statului, în contextul schimbărilor de la nivel local.
Propunerea de reformă administrativ-teritorială vizează o restructurare majoră a unităților de județ, cu posibilitatea reducerii numărului acestora de la 41 la doar 15. Planul ar presupune comasarea a 26 de județe actuale, folosind ca punct de referință modelul actual al Curților de Apel. Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru pentru această reformă, a menționat organizarea pe baza celor 15 Curți de Apel, deși nu a confirmat dacă acesta va fi modelul final.
O schimbare semnificativă ar putea fi aplicată în zona Capitală și a zonei metropolitane, modificând structura de guvernare a Bucureștiului. Scenariul analizat de PSD include desființarea Primăriei Generale a Municipiului București, lăsând în ființă doar primăriile de sector. În acest caz, administrațiile de sector ar prelua toate responsabilitățile care aparțin în prezent actualei administrații municipale, ceea ce ar altera radical modul de gestionare a orașului.
Reforma administrativă propusă de PSD a generat reacții critice din partea unor lideri locali, care au semnalat riscurile asociate acestui proces. Criticii, precum Ilie Bolojan, au subliniat că simpla fuziunea unor unități administrative cu resurse limitate nu garantează creșterea nivelului de dezvoltare. De asemenea, discuțiile despre regionalizare au fost interpretate de unii actori politici ca fiind o strategie pentru a masca lipsa unor soluții concrete de management administrativ.
Această propunere de reorganizare vine într-un context în care structura administrativă a României este una dintre cele mai fragmentate din Europa, cu un număr ridicat de unități de prim-rang. Schimbarea numărului de județe și modificarea statutului orașelor vizează optimizarea resurselor publice și eficientizarea administrației de stat, însă implementarea unui astfel de proiect necesită modificări legislative complexe la nivel național.