O analiză realizată de SVN Romania evidențiază o dezvoltare rezidențială inegală în România, marcată de o expansiune accelerată a suburbiilor față de centrele urbane. În Timișoara se înregistrează cea mai mare disparitate, numărul locuințelor finalizate în ultimele cinci ani în suburbii fiind de peste trei ori mai mare decât cel din interiorul orașului. Această tendință de extindere spre zonele limitrofe este observată și în alte orașe majore din țară.
Discrepanțe similare de dezvoltare sunt prezente în Constanța, Cluj-Napoca și Sibiu, orașe unde s-au format adevărate suburbii. Năvodari, Florești, Giroc, Voluntari și Șelimbăr sunt identificate ca fiind cele mai mari localități suburbane. În Năvodari au fost finalizate peste 10.500 de unități rezidențiale în perioada 2021-2025, impulsionate de proiectele din zona Mamaia, în timp ce în Constanța s-au livrat doar 4.591 de locuințe în aceeași perioadă.
În Cluj-Napoca s-au construit aproximativ 8.200 de locuințe, însă dacă se iau în calcul și localitățile Apahida și Baciu, orașul este depășit de zona limitrofă. Florești rămâne cea mai mare suburbie dacă se exclude segmentul turistic, cu aproape 7.800 de unități finalizate. O situație similară apare în Timișoara, unde Giroc a livrat aproape 7.500 de locuințe, comparativ cu cele 6.813 finalizate în interiorul orașului Timișoara.
Bucureștiul este singurul oraș care continuă să atragă finalizarea mai multor locuințe decât toate localitățile sale limitrofe combinate. În perioada 2021-2025, în capitală s-au finalizat peste 58.000 de locuințe, în timp ce în toate localitățile din jurul orașului s-au construit aproximativ 40.500 de unități. Dintre localitățile limitrofe, Voluntari este cea mai dezvoltată, cu aproximativ 5.000 de unități rezidențiale finalizate în perioada analizată.
Andrei Sârbu, fondator și CEO SVN Romania, explică faptul că regimul urbanistic dificil din marile orașe și prețurile terenurilor din zonele limitrofe sunt cauze principale. Această dinamică generează probleme urbanistice grave, afectând infrastructura rutieră, transportul public și dezvoltarea serviciilor sociale. Brașovul înregistrează cea mai mare dezvoltare rezidențială raportată la populație, cu 46 de locuințe finalizate la mia de locuitori, în timp ce Iași și Craiova au cifre mult mai mici.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) servesc drept bază pentru monitorizarea acestor evoluții demografice și economice în sectorul construcțiilor. Monitorizarea numărului de autorizații de construire și a locuințelor finalizate permite analizarea ritmului de urbanizare al țării. Aceste indicatori statistici sunt esențiali pentru înțelegerea modului în care se modifică structura orașelor și presiunea exercitată asupra infrastructurii de transport și a serviciilor publice locale.