Emil Boc a declarat că susține necondiționat o nouă reformă administrativă a României, argumentând că structura actuală a țării este depășită. Edilul susține că organizarea teritorială actuală funcționează după modele create în urmă cu aproape șase decenii. Acesta a propus o abordare mult mai radicală decât cele discutate în prezent, vizând o comprimare a numărului de unități administrative pentru a eficientiza funcționarea statului.
Propunerea principală a lui Emil Boc vizează reducerea numărului de județe de la 41 la opt mari regiuni. Pentru a răspunde nevoilor reprezentării minorității maghiare, acesta sugerează adăugarea a două entități suplimentare, menționând specific Harghita și Covasna. Această structură ar fi menită să reflecte componenta demografică a populației maghiare, oferind o soluție de organizare care să țină cont de particularitățile comunității.
În ceea ce privește restructurarea la nivel local, primarul Clujului propune reorganizarea comunelor din jurul municipiilor reședință de județ. El susține că localitățile ar trebui integrate în jurul polilor urbani, nu între ele, pentru a crea unități funcționale. Pentru a facilita acest proces, Emil Boc a menționat posibilitatea oferirii unor stimulente financiare pentru localitățile care ar accepta să se unească administrativ cu municipiile reședință de județ.
Emil Boc a criticat comparațiile istorice făcute la adresa reformei, respingând orice asocieri cu perioada stalinistă. El a menționat că modelul de opt regiuni de dezvoltare este deja utilizat în procesul de accesare a fondurilor europene, fiind o soluție pragmatică. Referitor la viabilitatea politică a unei astfel de transformări majore, edilul a declarat că rămâne de văzut „cât poate duce căruța” în contextul actual.
Tensiunile politice privind reorganizarea teritorială au crescut după ce Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a criticat propunerea PSD. Acesta a avertizat că formațiunea ar putea susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu dacă proiectul este impus. În replică, Sorin Grindeanu a susținut că reforma va fi aplicată unitar la nivel național, fără reguli diferite în funcție de regiune sau comunitate.
Reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect de dezbatere constantă în România, implicând adesea modificări ale numărului de județe și ale atribuțiilor de putere locală. În trecut, proiecte similare de comprimare a unităților administrative au fost propuse pentru a eficientiza administrarea publică și pentru a facilita accesul la fondurile europene prin regiuni de dezvoltare mai mari și mai omogene.