Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Instituții

Guvernul analizează reforma administrativ-teritorială: de la comasarea comunelor la reducerea numărului de județe

Proiectul de reorganizare a administrației publice include scenarii care variază de la absorbția localităților mici până la transformarea regiunilor de dezvoltare în unități administrative.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Guvernul analizează reforma administrativ-teritorială: de la comasarea comunelor la reducerea numărului de județe
Foto: Business Magazin

Guvernul României pregătește o reformă administrativ-teritorială extinsă, care vizează reorganizarea structurii statului de la nivel local până la nivel regional. Discuțiile actuale depășesc promisiunile politice periodice, abordând arhitectura administrativă prin comasarea comunelor mici, reclasificarea orașelor și eventuala redesenare a județelor. Proiectul include și posibila transformare a celor opt regiuni de dezvoltare în entități administrative propriu-zise, alături de o reorganizare a instituțiilor deconcentrate pe teritoriul țării.

Prima etapă a reformei se concentrează pe localitățile cu populație redusă, vizând cele 429 de unități administrativ-teritoriale care au maximum 1.500 de locuitori. Ministerul Dezvoltării analizează praguri de comasare de 1.500, 2.500 sau 3.000 de locuitori, existând și o variantă de 5.000 de locuitori. Această fază ar fi voluntară până la 1 martie 2027, fiind susținută de stimulente fiscale și acces prioritar la investiții, după consultarea populației prin referendum local.

După martie 2027, procesul de comasare ar putea deveni obligatoriu, cu aplicare efectivă înainte de alegerile locale din 2028. Pentru a evalua viabilitatea acestor schimbări, europarlamentarul Dragoș Benea propune o „matrice a sustenabilității administrative” bazată pe șase criterii esențiale. Acestea includ populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii publice și infrastructura locală, precum apa, gazele sau transportul, având în vedere că 55% dintre orașe nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori.

La nivelul județean, scenariile sunt mult mai complexe și includ reducerea numărului de 41 de județe actuale. Vicepremierul Marian Neacșu a indicat că toate variantele sunt pe masă, de la păstrarea structurii actuale până la crearea unor unități mult mai mari. Discuțiile vizează posibilitatea de a avea doar 8-10 județe cu aproximativ un milion de locuitori fiecare sau de a urma structura celor 15 Curți de Apel, implicând și consultarea Academiei Române.

O altă propunere semnificativă este utilizarea celor opt regiuni de dezvoltare existente, precum București-Ilfov sau Nord-Est, ca noi unități administrative. Florin Jianu, președintele IMM România, susține că această structură ar putea facilita relansarea economică și ar trebui să fie însoțită de o reformă instituțională. El subliniază necesitatea reducerii celor aproape 1.400 de instituții deconcentrate, sugerând unificarea direcțiilor de lucru, de exemplu între Ministerul Agriculturii și Ministerul Muncii.

Administrația publică din România este structurată în prezent pe un model de descentralizare care include 41 de județe și un municipiu, București. Această organizare este utilizată pentru gestionarea fondurilor europene și a politicii de coeziune, însă eficiența instituțiilor deconcentrate rămâne un punct critic în cadrul proceselor de reformă propuse de statul român pentru optimizarea resurselor publice.

Surse

Sursa: Business Magazin

Tot în Instituții