Instituțiile publice și unitățile medicale din România încep să integreze tehnologii bazate pe inteligența artificială pentru a optimiza procesele de informare. Utilizarea asistenților virtuali și a hologramelor vizează direcționarea pacienților sau răspunsul la solicitările administrative ale cetățenilor. Aceste instrumente digitale sunt implementate pentru a reduce presiunea asupra ghișeelor fizice și pentru a oferi informații accesibile într-un format centralizat și rapid.
La spitalul din Buhuși, tehnologia hologramelor este utilizată pentru a ghida pacienții către cabinetele medicale potrivite. În primele trei luni de funcționare, sistemul a fost accesat de peste 5.000 de ori pentru întrebări legate de programări sau de necesarul medical. Constantin Poiană, manager Spitalul Buhuși, a explicat că sistemul a fost conceput pentru a răspunde la diverse solicitări ale pacienților. Implementarea a fost finanțată din bugetul spitalului, mentenanța costând aproximativ 600 de euro pe an.
Primăria Timișoara utilizează asistentul virtual Timi, care a gestionat aproape 14.000 de conversații cu peste 4.200 de cetățeni în ultimele nouă luni. Întrebările primite vizează în principal taxe, impozite și dosare depuse la primărie. Sistemul a reprezentat o investiție de 40.000 de euro pentru primărie. Paula Romocean, viceprimarul Timișoarei, a precizat că informațiile sunt preluate direct de pe site-ul instituției, asigurând un program de funcționare non-stop pentru cetățeni.
În Baia Mare, un chatbot este aflat în etapa de testare, fiind dezvoltat intern de un angajat. În timpul testelor, sistemul a demonstrat capacitatea de a identifica funcționarii publici, precum primarul Ioan Doru Dăncuș. Ioan Doru Dăncuș a comentat performanța sistemului, sugerând posibile nume pentru asistentul virtual. Deși tehnologia este în fază de adaptare, aceasta încearcă să răspundă la întrebări specifice despre structura administrativă locală.
Opinia cetățenilor privind aceste tehnologii este variată. Unii utilizatori, precum Andrei Hașaș, consideră că informația este mai ușor de accesat și mai centralizată decât prin consultarea regulamentelor scrise. Alți cetățeni, precum Șerban Raica, percep utilizarea asistenților virtuali ca pe un pas în minus față de interacțiunea directă cu un operator uman sau vizitarea ghișeului. Această diversitate de puncte de vedere reflectă perioada de tranziție către digitalizare.
Implementarea soluțiilor digitale în sectorul public reprezintă o tendință globală de modernizare a serviciilor către cetățeni. În România, această evoluție implică atât investiții semnificative în infrastructură, cât și adaptarea personalului administrativ la noi sarcini. Integrarea inteligenței artificiale în procesele de tip chatbot sau hologramă urmărește eficientizarea timpului și reducerea erorilor de informare în cadrul instituțiilor statului.