Utilizarea tehnologiei bazate pe agenți de inteligență artificială poate transforma procesul de reformă administrativ-teritorială din România, transformând simpla comasare a unităților într-un proces fundamentat pe criterii obiective. Prof. univ. dr. Cristian Jura explică faptul că tehnologia poate oferi factorilor de decizie o imagine aprofundată asupra situației actuale a localităților, facilitând procesarea masivă de date. Această abordare ar putea înlocui metodele actuale care nu oferă transparență suficientă în procesul de evaluare a unităților administrativ-teritoriale.
Evaluarea realizată de un agent AI ar putea acoperi mai multe paliere esențiale, începând cu aspectele de natură istorică ale fiecărei unități. Acest lucru include analiza evoluției demografice, a numărului de funcționari publici raportat la populație, ritmul îmbătrânirii sau atragerea de investiții în zonele respective. Prin monitorizarea tradițiilor locale și a dezvoltării economice, tehnologia ar putea oferi o imagine clară asupra realității satelor și comunelor, depășind limitările analizelor convenționale de grupuri de experți.
Pe plan financiar, administrația bazată pe agenți AI ar putea identifica în timp real cheltuielile nejustificate sau neconforme din bugetele locale. Tehnologia ar putea monitoriza achizițiile publice, sporurile acordate fără bază legală sau decontările eronate pentru proiecte de investiții și reparații. Un astfel de sistem ar putea bloca automat orice plată neconformă, reducând pierderile de la bugetul de stat și asigurând o utilizare mai chibzuită a banilor publici prin supraveghere continuă.
Pentru ca acest sistem să funcționeze, Cristian Jura subliniază necesitatea unei abordări unitare și a implicării mai multor instituții, precum ANAF, Trezorerie sau Institutul Național de Statistică. Implementarea ar necesita o metodologie de analiză comună, având în vedere volumele enorme de date care trebuie procesate. De asemenea, procesul de decizie finală ar trebui să rămână sub controlul uman, conform normelor europene, astfel încât modelele de dezvoltare propuse să fie supuse autorităților politice.
Analiza propusă ar putea utiliza instrumente avansate precum hărțile GIS pentru calcularea timpilor de deplasare către centrele administrative sau algoritmi de detectare a comunităților naturale. De asemenea, tehnologia ar putea crea un „digital twin fiscal” pentru a simula impactul bugetar și costurile de tranziție ale fiecărei variante de comasare. Aceste scenarii ar putea fi prezentate prin dashboard-uri publice, oferind comunităților date concrete despre indicatorii de performanță și viabilitatea propunerilor de reformă.
În contextul discuțiilor privind optimizarea resurselor, România se confruntă cu provocări structurale semnificative în gestionarea administrației publice. Reforma administrativ-teritorială este văzută ca un instrument de optimizare a fluxurilor financiare și a infrastructurii, încercând să corecteze ineficiențele sistemului actual. Succesul acestor transformări depinde de capacitatea instituțiilor de a integra tehnologii noi în procesele de decizie și de a asigura o transparență reală în utilizarea fondurilor publice.