Localitatea Căzănești, situată în județul Ialomița, va reveni la statutul de comună după o perioadă de 22 de ani. Această schimbare administrativă reprezintă primul caz de oraș care renunță de bunăvoie la statutul său urban pentru a redeveni comună. Decizia Parlamentului vine în urma solicitărilor populației, localnicii organizând de-a lungul timpului trei referendumuri pentru a obține această revenire la structura administrativă anterioară.
Procesul de transformare a localităților în orașe a avut loc în anul 2004, când aproximativ 30 de comune au dobândit statutul urban fără a îndeplini criteriile minime necesare. Un exemplu similar este Miercurea Sibiului, care a devenit oraș tot în 2004, dar statutul nu a adus beneficii semnificative celor peste 3.500 de locuitori. Primarul Miercurea Sibiului, Ioan Troancă, a menționat că finanțările au fost direcționate în principal către mediul rural și către comune.
În timp ce Căzănești finalizează acest proces, în Timiș apare o solicitare similară pentru orașul Ciacova. Consilierul județean Emanuel Filip a depus la Primăria Orașului Ciacova o solicitare către Consiliul Local pentru organizarea unui referendum în anul 2028, concomitent cu alegerile locale. Această măsură este propusă în cazul în care Parlamentul nu va adopta o soluție legislativă pentru orașele cu sub 10.000 de locuitori care doresc să revină la statutul de comună.
Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență pentru a stabili facilități pentru localitățile care aleg comasarea voluntară. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat că printre măsuri se numără scutirea de 50% de la plata impozitelor pe clădiri și terenuri intravilane, pentru o perioadă de cinci ani. Aceste facilități sunt destinate locuitorilor din comunitățile preluate de noua structură administrativă, în cadrul unei reforme care are prima etapă cu termen limită la 1 martie.
Administrația centrală intenționează să sprijine comunitățile prin programe de investiții și proceduri clare de reorganizare. Alexandru Stoica a declarat că scopul este de a ajuta localitățile care doresc această schimbare, oferindu-le instrumente pentru a prezenta situația exactă cetățenilor. Pe fondul acestor discuții despre reorganizarea administrativ-teritorială, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a propus reducerea numărului de județe și regionalizarea țării pentru a reduce birocrația și a îmbunătăți absorbția fondurilor europene.
Schimbările de statut administrativ reflectă o tentativă de ajustare a realității economice la structura juridică a localităților. În România, statutul de oraș impune anumite responsabilități și standarde de infrastructură pe care multe comunități mici nu le pot susține financiar. Reorganizarea prin comasare sau revenirea la statutul de comună vizează accesarea unor fonduri specifice mediului rural, care sunt adesea mai accesibile decât cele destinate zonelor urbane.