Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a avertizat că proiectul de reorganizare administrativ-teritorială riscă să ajungă într-un impas dacă nu este susținut de studii științifice și analize realizate de specialiști. Acesta a subliniat că procesul de reîmpărțire a țării trebuie să prioritizeze calitatea vieții cetățenilor români, evitând o abordare limitată la simple cifre demografice sau costuri. Conform declarațiilor sale, reforma trebuie să răspundă nevoilor reale ale populației în ceea ce privește accesul la servicii publice.
Mihai Chirica a criticat abordarea actuală a proiectului, descriind-o drept neștiințifică și lipsită de consistență. El a argumentat că analiza reîmpărțirii administrative nu poate fi bazată exclusiv pe demografie și costuri, deoarece acest lucru ignoră comportamentul națiunii în contextul actual. Pentru primarul Iașilor, obiectivul central trebuie să fie modul în care statul va putea asigura resurse și servicii publice de calitate atât în marile localități, cât și în cele mici.
În opinia edilului, nu se pot stabili praguri de populație pentru localități, precum 5.000, 10.000 sau 50.000 de locuitori, fără a determina în prealabil un model administrativ care să răspundă așteptărilor cetățenilor. Chirica a menționat că deciziile privind absorbția unor unități administrative de către alte cu capacitate financiară și administrativă mai mare trebuie să fie însoțite de implicarea unor specialiști. De asemenea, este necesar un calendar clar și credibil pentru ca procesul să fie acceptat de către populație.
Primarul a insistat pe necesitatea eliminării influențelor politice în procesul de luare a deciziilor privind structura teritorială. El a subliniat că responsabilitatea față de acest proiect de țară este vitală pentru evoluția viitoare a partidelor politice și că nu mai este cazul să se amâne acțiunea sub pretextul lipsei timpului. Reformă trebuie să vizeze două obiective majore: asigurarea resurselor pentru fiecare cetățean și evitarea deciziilor pur politice care ar putea afecta stabilitatea administrativă.
În ceea ce privește numărul optim de regiuni sau județe, Mihai Chirica a refuzat să facă aprecieri subiective, menționând că nu a văzut prezentate rapoarte științifice care să ofere o radiografie corectă a stării națiunii. El a declarat că nu poate evalua dacă o împărțire în două, nouă sau zece regiuni este adecvată fără soluții pe termen lung oferite de persoane calificate. Primarul își exprimă speranța ca astfel de studii să apară cât mai repede în spațiul public.
Reorganizarea administrativ-teritorială reprezintă un subiect de discuție constant în administrația publică din România, vizând adesea eficientizarea serviciilor și optimizarea resurselor statului. Deși propunerile variază în funcție de contextul politic, necesitatea unor fundamentări tehnice solide rămâne un punct critic pentru succesul oricărei reforme structurale care vizează schimbarea modului în care unitățile de guvernare locală interacționează cu populația.