Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Instituții

Primarul Ghimbavului respinge retrogradarea localității: „După Monaco și Luxemburg vine Ghimbavul”

Ionel Fliundra susține că statutul de oraș este esențial pentru menținerea nivelului de investiții și a siguranței cetățenilor.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Primarul Ghimbavului respinge retrogradarea localității: „După Monaco și Luxemburg vine Ghimbavul”
Foto: G4Media

Primarul localității Ghimbav, Ionel Fliundra, a respins categoric posibilitatea de a pierde statutul de oraș din cauza cifrelor oficiale privind populația. Edilul susține că localitatea posedă o forță financiară comparabilă cu municipiile mari, argumentând că o schimbare a statutului administrativ ar bloca proiectele de dezvoltare și ar pune în pericol securitatea cetățenilor. Discuțiile privind o eventuală retrogradare la statutul de comună au devenit tot mai intense în contextul datelor demografice oficiale.

Argumentul central al primarului se bazează pe indicatori financiari care plasează localitatea într-o poziție excepțională la nivel național. Conform datelor prezentate de Ionel Fliundra, Ghimbavul dispune de un buget pe cap de locuitor de aproximativ 115.000 de euro, ceea ce înseamnă echivalentul a 123.000 de dolari. Această statistică este utilizată pentru a demonstra că, deși populația oficială poate părea scăzută, capacitatea de finanțare a localității este extrem de ridicată.

Ionel Fliundra a comparat performanța financiară a Ghimbavului cu orașe europene de renume, menționând că localitatea se apropie de nivelul unor entități precum Monaco sau Luxemburg. „După Monaco-Luxemburg vine Ghimbavul. Și bineînțeles Elveția, dar aici noi facem referire la orașe. Dacă ar fi să ne comparăm cu Monaco și cu Luxemburg, am fi în apropiere, să spunem, față de Luxemburg” a declarat edilul. El a subliniat că Ghimbavul este deja recunoscut ca orașul cu cel mai mare buget pe cap de locuitor din România.

Evoluția infrastructurii locale este un alt punct invocat pentru a justifica menținerea statutului actual. Primarul a menționat existența unor proiecte majore, precum o policlinică de trei etaje cu o suprafață de 3400 de metri pătrați, care funcționează aproape ca un spital. În plus, se află în curs de reabilitare centrul cultural, se planifică construcția unei școli, iar la campusul școlar se realizează studiul de fezabilitate. Pe partea de dezvoltare imobiliară, au fost eliberate peste 400 de autorizații de construcție.

Riscurile unei schimbări administrative sunt legate direct de serviciile publice și de ordinea publică. Ionel Fliundra a avertizat că o retrogradare ar putea duce la scăderea numărului de polițiști de pe teren, afectând direct siguranța locuitorilor. Deși populația reală a crescut semnificativ, edilul a explicat că mulți cetățeni nu și-au schimbat încă domiciliul în acte, ceea ce creează o discrepanță între numărul de locuitori efectivi și cel înregistrat oficial în statisticile de stat.

În România, statutul administrativ al localităților este determinat de criterii demografice și de infrastructură, însă deciziile privind reorganizarea administrativă pot genera controverse politice și sociale. Schimbările de statut pot influența modul în care sunt alocate resursele și modul în care instituțiile de forță, precum poliția, își organizează prezența pe teritoriul unei unități de management local.

Surse

Sursa: G4Media

Tot în Instituții