O propunere de reorganizare administrativ-teritorială a României, care vizează comasarea actualelor județe în structuri mai mari, a generat o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare. Discuțiile au luat amplu în urma unei hărți care utilizează modelul celor 15 Curți de Apel pentru a sugera noi limite administrative. Această schiță a provocat reacții variate, de la glume la afirmații despre posibile conflicte sociale.
Una dintre cele mai criticate variante de pe harta propusă este integrarea județului Brăila într-o structură administrativă mai mare, cu centrul la Galați. Această posibilitate a reaprins rivalitatea istorică dintre cele două orașe, fiind comentată pe platforma Reddit prin ironii privind subordonarea Brăilei față de vecinul său. Utilizatorii au reacționat cu scepticism, folosind termeni precum „război civil” sau comparând noua situație cu o subordonare de tipul unei comune față de un oraș principal.
În cadrul discuțiilor online au apărut și sugestii privind denumirea noilor regiuni care ar putea fi formate prin unirea județelor Galați, Brăila, Vrancea și eventual Buzău. Un utilizator a propus denumirea de „Dunărea de Jos”, argumentând că aceasta are o bază geografică solidă, deoarece toate râurile din Carpați care se varsă în zona respectivă aparțin acestui bazin. Alte variante menționate au fost nume compuse, inspirate din modele europene, deși acestea au fost considerate greoaie.
Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat că reforma administrativă este necesară, chiar dacă va trebui impusă prin forță. Acesta a subliniat că clasa politică nu a reușit să realizeze o astfel de schimbare în ultimele 36 de ani, din cauza intereselor personale ale actorilor politici. Ionuț Pucheanu a menționat că mulți dintre cei care ocupă demnități publice se tem de pierderea funcțiilor, ceea ce poate bloca orice tentativă de modernizare a structurii statului.
Proiectul de reformă este coordonat de PSD, prin intermediul grupului de lucru condus de Dragoș Benea. Conform unei simulări bazate pe modelul Curților de Apel, din cele 41 de județe actuale, 26 ar putea dispărea, lăsând țara cu 15 centre administrative regionale. Dragoș Benea a precizat că reorganizarea ar putea avea efect din anul 2028, odată cu începutul noului cadru financiar european, însă a recunoscut că procesul poate fi îngreunat de opoziția primarilor și consilierilor locali.
Discuțiile despre reorganizarea administrativă în România nu sunt un fenomen izolat, fiind teme care revin periodic în agenda politică. În trecut, diverse figuri politice au solicitat reforme mai drastice ale structurii statului pentru a eficientiza administrația publică. Totuși, implementarea unor astfel de schimbări de amploare depinde de consensul politic și de capacitatea instituțiilor de a gestiona tranziția de la modelul actual de județe la cel de regiuni.