Proiectul de reformă administrativă care vizează reorganizarea hărții județene din România include o discuție amplă privind integrarea Bucureștiului cu județul Ilfov. Planul de comasare a comunelor și orașelor mici, anunțat de PSD pe 9 noiembrie 2026, ar putea desena o nouă structură pentru Capitală. Discuțiile includ posibilă desființare a Consiliului Județean Ilfov și, în anumite variante, eliminarea sectoarelor din București pentru a crea o unitate metropolitană funcțională.
Consilierul premierului pe reorganizare administrativă, Vlad Gheorghe, susține că eliminarea consiliului județean ar genera economii și ar reduce suprapunerile administrative. Alin Apostol, inițiatorul unui proiect blocat în Parlament, consideră Ilfovul o construcție anacronică. Din punct de vedere economic, consultantul fiscal Gabriel Biriș subliniază că dezvoltarea necoordonată a localităților limitrofe a creat cartiere-dormitor și blocaje zilnice la intrarea în București, impunând o planificare integrată a teritoriului.
Economistul Cristian Păun propune fuziunea completă pentru a crea un singur primar și un singur consiliu la nivelul metropolei. El sugerează că Bucureștiul ar trebui să preia întreg județul Ilfov, formând eventual județul București, cu structuri teritoriale simple pentru servicii de proximitate. Păun critică și existența serviciilor duplicate, precum poliția locală, menționând că nu are sens existența simultană a poliției locale, a poliției naționale și a păzii private în parcuri.
Modelele europene oferă soluții diverse pentru această tranziție administrativă. Londra utilizează Autoritatea Londrei Mari cu un primar ales direct, păstrând responsabilitatea serviciilor zilnice la nivelul burgurilor. Madridul funcționează prin Comunitatea Madrid, o entitate care coordonează politicile regionale fără nivel intermediar de sectoare. Parisul folosește un model de cooperare intercomunală prin Métropole du Grand Paris, care suprapune un nivel metropolitan peste comunele existente, fără a le desființa.
Alte exemple includ Berlinul și Viena, unde orașul și regiunea coincid sub forma orașului-stat. În Berlin, parlamentul de land alege primarul-guvernator, iar administrația este împărțită între nivelul central și administrații de sectoare. Viena urmează o arhitectură similară, având un consiliu municipal care funcționează și ca parlament de land. Aceste modele demonstrează că o metropolă poate avea un singur executiv, cu condiția ca nivelul de proximitate să fie păstrat prin structuri subordonate.
Calendarul reformei administrativă este strâns, urmând ca consultările publice și eventualele referendumuri locale să fie stabilite până la 1 martie 2027. Deciziile finale privind forma integrării București-Ilfov vor determina dacă se va opta pentru o fuziune totală, un model de cooperare sau o soluție hibridă. Succesul depinde de claritatea competențelor și de capacitatea de a elimina duplicatele instituționale existente în actualul sistem.