Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Justiție

Accuzații la adresa Curții Constituționale: Instituția ar fi ignorat standardele Comisiei de la Veneția

Reprezentanții organului consultativ al Consiliului Europei ar fi fost tratați cu ostilitate în timpul discuțiilor despre legea integrității.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Reprezentanții Comisiei de la Veneția au fost tratați cu agresivitate și ostilitate în timpul unei întâlniri cu Curtea Constituțională a României (CCR). Discuțiile au vizat conformitatea legii adoptate la finalul verii în domeniul integrității, cunoscută sub numele de lege ANI, cu standardele europene. O sursă apropiată de CCR a descris atmosfera întâlnirii de joi ca fiind „îngrozitoare”, afirmând că instituția a acționat într-un mod similar cu o Curte Constituțională din Ungaria lui Viktor Orban.

În cadrul discuțiilor, judecătorii Cristian Deliorga și Gheorghe Stan au refuzat să ofere explicații suplimentare privind amendamentul care impune pierderea mandatului pentru persoanele declarate în conflict de interese sau în incompatibilitate prin decizie definitivă. Acești judecători, numiți la CCR la propunerea PSD, au susținut că nu pot oferi alte detalii deoarece decizia privind amendamentul a fost deja transmisă și tradusă. Unul dintre judecători a invocat obligația de a păstra secretul deliberării.

Amendamentul respectiv a fost adoptat de Parlament la propunerea PSD, cu susținerea AUR, și a avut un impact direct asupra funcționarilor publici. Un exemplu concret este cazul președintelui USR, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, care a pierdut mandatul la sfârșitul lunii septembrie ca urmare a procesului pierdut cu ANI în iunie. Criticii au susținut că această reglementare are caracter retroactiv, însă PSD și CCR au argumentat contrariul.

CCR a susținut anterior că legea ANI respectă alineatul 2 din Articolul 15 din Constituție, care prevede că legile dispun numai pentru viitor. Judecătorii au declarat că reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului. În același sens, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a susținut că norma nu intervine retroactiv, invocând o decizie a ICCJ din 2021 care stabilea efectele hotărârilor judecătorești definitive.

Legea ANI reprezintă un jalon de 770 de milioane de euro în cadrul PNRR, fiind un element critic pentru implementarea acestui mecanism de finanțare europeană. Președintele Nicușor Dan a promulgat legea în data de 28 august. Tensiunile apărute între CCR și Comisia de la Veneția reflectă divergența de opinii privind aplicarea normelor tranzitorii și respectarea principiului non-retroactivității în legislația de integritate a statului român.

Comisia de la Veneția funcționează ca un organ consultativ al Consiliului Europei, oferind expertiză pe teme de constituționalitate și drepturile omului. Aceasta monitorizează dacă legislația națională a statelor membre respectă standardele democratice și europene. În cazul României, evaluarea legii integrității este esențială pentru validarea procedurilor de combatere a corupției și pentru menținerea încrederii în mecanismele de guvernanță și în respectarea valorilor de stat de drept.

Surse

Sursa: HotNews

Tot în Justiție