Dumitru Dragomir a fost achitat definitiv în urma rejudecării procesului care viza drepturile de televizare ale meciurilor de fotbal din Liga 1. Decizia finală a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în ședința publică de astăzi, 11 noiembrie 2026. Noua formulă de judecători a stabilit că acuzațiile de corupție nu au putut fi dovedite, anulând astfel sentința anterioară care îi impunea o pedeapsă cu închisoarea.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 159 din 25 noiembrie 2025. Această sentință fusese pronunțată anterior de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală în dosarul nr. 7133/2/2021. Prin această decizie, procesul de rejudecare este încheiat, iar Dumitru Dragomir nu mai are obligații de executare a unei pedepse penale.
În etapa anterioară a procesului, Dumitru Dragomir fusese condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni de corupție și luare de mită. Acuzațiile vizau primirea unei sume de peste 3 milioane de euro de la administratorul RCS/RDS, Ioan Bendei. Această sumă ar fi fost oferită în schimbul acordării drepturilor de televizare pentru competiția de fotbal Liga 1. După această decizie de achitare, Dumitru Dragomir va păstra suma de 3 milioane de euro.
Procedura judiciară a inclus și stabilirea cheltuielilor legate de proces. Conform hotărârii ÎCCJ din dosarul nr. 2431/1/2025, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. De asemenea, onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru o listă de inculpați, printre care se numără Bădiță Florin Bogdan, Dinei Mihai, Bulgac Serghei, Oprea Alexandru și Ioan Bendei, vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției. Fiecare dintre aceste onorarii este stabilită în cuantum de 411 lei.
Decizia de astăzi vine după ce instanța de judecată a fost complet schimbată, fapt ce a dus la o abordare juridică diferită față de cea din prima instanță. Procesul a implicat o serie lungă de proceduri, de la acuzațiile inițiale de mită până la apelul parchetului, finalizându-se prin respingerea argumentelor Direcției Naționale Anticorupție. Această evoluție juridică marchează un punct de reper în dosarul care a vizat gestionarea drepturilor media în fotbalul românesc.
În sistemul juridic românesc, deciziile Înaltei Curte de Casație și Justiție reprezintă ultima etapă de judecată pentru dosarele de corupție, oferind caracterul definitiv al sentințelor. Procesele de acest tip, care implică sume mari de bani și drepturi comerciale importante, sunt monitorizate atent de instituțiile de control. În acest caz, rejudecarea a dus la o schimbare radicală a soluției juridice față de condamnarea inițială de 4 ani de închisoare.