Doi bărbați care au lansat amenințări cu moartea la adresa lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii. Acestea au fost realizate în urma unor mesaje distribuite pe platformele Facebook și TikTok în perioada mai-augustie 2025. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a propus pentru ambele dosare pedepse care includ amânarea aplicării și un termen de supraveghere de doi ani.
Primul caz vizează un bărbat care a trimis o amenințare pe 19 mai 2025, la o zi după câștigarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale de către Nicușor Dan. Acesta a transmis un mesaj prin care declara că îi va da „15 gloanțe” și făcea referire la o deplasare în București pentru a-l ataca. Mesajul a fost publicat pe o pagină de Facebook cu peste 73.000 de urmăritori, după ce administratorul a sesizat Poliția prin numărul de urgență 112.
În acest dosar, procurorii au stabilit o amendă penală de 900 de lei, cu amânarea aplicării pedepsei. Pe lângă sancțiunea financiară, bărbatului i s-a impus un termen de supraveghere de doi ani și obligația de a presta 30 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Acordul de recunoaștere a vinovăției pentru infracțiunea de amenințare a fost trimis către Judecătoria Baia Mare pentru analiză și decizie finală.
Al doilea dosar vizează un videoclip postat pe TikTok în august 2025, în care un bărbat amenința că îi va împușca pe Ilie Bolojan și Nicușor Dan dacă va fi trimis la război. Individul, care a pretins că a servit în armată cu gradul de caporal, a vizat în înregistrare și alte figuri publice, precum Marian Enache, Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu. Faptele au fost încadrate juridic sub două infracțiuni de ultraj, fiind considerate încercări de intimidare.
Pentru această infracțiune, procurorii au propus o pedeapsă de opt luni de închisoare, cu amânarea aplicării și un termen de supraveghere de doi ani. Dosarul a fost înaintat către Judecătoria Ploiești pentru examinarea acordului. Acesta reflectă o tentativă de răzbuna pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu prin acte de violență, conform încadramentului juridic stabilit de autorități în urma anchetei desfășurate de Parchetul General.
Aceste proceduri juridice de încheiere a acordurilor de recunoaștere a vinovăției apar într-un context în care autoritățile monitorizează intens comunicarea violentă pe rețelele sociale. În România, astfel de acțiuni sunt tratate prin mecanismele de protecție a funcționarilor publici și a liderilor de stat, vizând prevenirea intimidării instituțiilor prin amenințări directe sau digitale.