Curtea Constituțională a respins solicitarea formulată de Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvern. Decizia majorității judecătorilor a stabilit că aspectele supuse controlului vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un litigiu de contencios administrativ. Această problemă poate fi soluționată doar prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin atribuțiile Curții Constituționale de a gestiona conflicte juridice.
În motivarea deciziei, judecătorii au subliniat că pretinsul conflict a luat naștere din nerespectarea de către Guvern a propriului cadru normativ stabilit prin ordonanțe de urgență și hotărâri de Guvern. Această nerespectare vizează îndeplinirea obligațiilor prin titluri executorii și calendarul de eșalonare sau reeșalonare stabilit unilateral de către Guvern. Curtea a precizat că problema nu este posibilitatea de a eșalona plăți, ci dacă statul are voie să nu respecte regulile pe care însăși autoritatea le-a instituit.
Majoritatea colegilor au argumentat că verificarea legalității sau a constituționalității unei hotărâri judecătorești nu intră în competența Curții Constituționale. Dacă ar proceda astfel, instituția s-ar transforma într-o instanță de reformare a hotărârilor judecătorești, fapt ce contravine ordinii constituționale și statului de drept. Judecătorul Csaba Asztalos a avut o opinie concurentă, susținând că, deși soluția este corectă, ar trebui luată în considerare o paradigmă jurisprudențială contrară Constituției pentru a restabili starea de incompatibilitate.
Există însă opinii separate puternice, precum cea semnată de Simina Tănăsescu și Dacian Dragoș, care susțin că ÎCCJ a încălcat separația puterilor în stat. Aceștia au argumentat că ÎCCJ a „împietat asupra competențelor exclusive ale Guvernului și, respectiv, Parlamentului în materie bugetară”. Conform acestora, obligarea executivului la plata unor sume pentru datorii cu scadență în 2026, indiferent de veniturile bugetare, reprezintă un blocaj instituțional care afectează competențele constituționale ale autorităților.
O altă opinie separată, semnată de Iuliana Scântei, a criticat faptul că CCR nu a analizat dacă o autoritate precum ÎCCJ poate predetermina rezultatul unei proceduri bugetare rezervate Guvernului și Parlamentului. Judecătoarea a menționat existența unui blocaj instituțional insurmontabil pentru Guvern, deoarece nicio altă instanță nu putea fi sesizată, recuzarea fiind deja respinsă. Ea a susținut că prin declararea cererii de inadmisibilă, Curtea a lăsat Guvernul și Parlamentul fără niciun mijloc de apărare.
Conflictul de puteri dintre instituțiile statului este un mecanism de control prin care se urmărește respectarea limitelor de competență stabilite de Constituție. În sistemul juridic român, Curtea Constituțională are rolul de a arbitra disputele de natură constituțională pentru a menține echilibrul între puterea legislativă, executivă și cea judecătorească, prevenind astfel depășirea atribuțiilor de către oricare dintre acestea.