Fostul judecător Cristi Danileț a acuzat Înalta Curte de Casație și Justiție că îi încalcă drepturile prin refuzul de a aplica o hotărâre a CEDO. La data de 16 noiembrie 2026, instanța supremă a respins cererea sa de revizuire a dosarului în care a fost sancționat disciplinar în urma unor declarații publice făcute în anul 2019. Conform mesajului publicat de acesta pe pagina de Facebook, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului ar fi trebuit să determine redeschiderea dosarului și anularea sancțiunii aplicate.
Conflictul juridic are la bază două declarații publice din ianuarie 2019, prin care Cristi Danileț a criticat modificări promovate de Guvern în domeniul Justiției. Deși Inspecția Judiciară a verificat ambele afirmații, dosarul a fost trimis în judecată disciplinară doar pentru una dintre acestea. În iunie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sancționarea sa prin reducerea salariului pentru ambele declarații, fapt ce a fost contestat de fostul magistrat.
Procedurile de contestație au continuat prin recurs în mai 2020 și contestație în anulare în decembrie 2020, ambele fiind respinse de ÎCCJ. Ulterior, în noiembrie 2022, Parlamentul a abrogat prevederea legală care permitea sancționarea pentru abaterea invocată de Cristi Danileț. În februarie 2024, CEDO a decis că statul român a greșit sancționarea sa, decizie confirmată de Marea Cameră a CEDO în decembrie 2025, după respingerea contestației Guvernului.
Cristi Danileț susține că decizia ÎCCJ de a respinge cererea de revizuire, după trei amânări ale pronunțării, îi blochează posibilitatea de a recupera salariul reținut, dobânzile și cheltuielile pentru avocați. De asemenea, el subliniază că sancțiunea rămâne în cazierul său disciplinar până la radierea prin trecerea timpului. Fostul judecător consideră această procedură insuficientă, deoarece nu reprezintă o anulare efectivă a sancțiunii primite anterior.
Responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor sale este atribuită de Cristi Danileț celor 18 judecători implicați în procedurile de la Inspecția Judiciară, CSM și ÎCCJ. El reclamă faptul că niciunul dintre aceștia nu va răspunde pentru deciziile luate, menționând că unii dintre ei ocupă în prezent funcții de conducere la ÎCCJ și la Institutul Național al Magistraturii. În final, acesta l-a criticat pe președintele României pentru lipsa de reacție în fața acestor încălcări.
Acest litigiu se înscrie într-un context de evaluare constantă a respectării standardelor europene de drept în cadrul sistemului de justiție românesc. Deciziile CEDO privind libertatea de exprimare a magistraților au devenit un punct de referință pentru validitatea procedurilor disciplinare interne. În România, astfel de cazuri pun în discuție modul în care deciziile instanțelor naționale se aliniază cu jurisprudența europeană privind protecția drepturilor fundamentale.