Tribunalul Mehedinți a emis o hotărâre care funcționează ca un contract de vânzare-cumpărare pentru un teren și construcții, în urma unei dispute juridice. O femeie a reușit să obțină acest drept după ce a achitat suma de 5.000 de lei pentru un teren de 790 de metri pătrați, împreună cu o casă și o anexă. Tranzacția, care a fost finalizată prin emiterea unei simple chitanțe, a dus la un proces desfășurat împotriva moștenitorilor vânzătorului decedat.
În cănul de primă instanță, Judecătoria a respins inițial cererea femeii, argumentând că documentul prezentat nu era suficient pentru a identifica imobilul. Deși chitanța menționa suprafața terenului și localitatea, aceasta nu conținea o descriere completă a proprietății. Instanța a considerat că, deși actul putea fi interpretat ca o promisiune de vânzare, lipsa detaliilor tehnice impedia validarea directă a tranzacției în acel moment.
La etapa de apel, Tribunalul Mehedinți a schimbat abordarea, stabilind că înscrisul de mână nu trebuie analizat în izolare față de alte dovezi. Judecătorii au considerat că actul de proprietate al vânzătorului și datele disponibile în cartea funciară permit identificarea exactă a imobilului vizat. Un element decisiv în acest proces a fost faptul că moștenitorii au recunoscut existența înțelegerii, încasarea integrală a prețului și predarea efectivă a proprietății către cumpărătoare.
Este important de subliniat că chitanța nu a transferat dreptul de proprietate în mod automat prin simpla sa existență. În această speță, instanța a utilizat documentul ca pe o probă într-un ansamblu de dovezi care au demonstrat obiectul înțelegerii. Această decizie nu constituie un precedent care să garanteze proprietatea pentru orice achiziție bazată pe un înscris de mână, deoarece succesul unei astfel de acțiuni depinde strict de probele și condițiile legale specifice fiecărui caz.
În sistemul juridic român, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile necesită, în mod regulamentar, un contract autentificat de notar și înscrierea acestuia în registrul imobiliar. Deși instanțele pot emite hotărâri care să înlocuiască contractul de vânzare-cumpărare, acest lucru se întâmplă doar în situații excepționale, unde probele de posesie și plata prețului sunt incontestabile și permit identificarea juridică a bunului.
Tribunalul Mehedinți a pronunțat astfel o hotărâre care ține loc de contract de vânzare-cumpărare pentru teren și construcții, rezolvând conflictul dintre cumpărătoare și moștenitorii vânzătorului.