Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis în judecată, în lipsă, un cetățean rus și o ucraineancă pentru obținerea ilegală de documente de identitate. Cei doi inculpați sunt acuzați de uz de fals în formă continuată, complicitate la fals informatic și complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Acțiunile lor au vizat obținerea unor acte oficiale românești pe baza unor certificate de cetățenie falsificate.
Conform rechizitoriului, în perioada februarie – martie 2024, inculpații au utilizat certificate de cetățenie falsificate, pretinzând că acestea au fost eliberate de Ambasada României în Republica Moldova sau de Consulatul General al Românei la Cernăuți. Aceste documente atestau în mod mincis dobândirea cetățeniei române. Scopul principal al acestui demers era obținerea transcrierii actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor și atribuirea codurilor numerice personale românești.
Procedura de fraudă a continuat prin obținerea certificatelor de naștere de către Consiliul Local Sector 6. Ulterior, pe baza acestor acte, inculpații au reușit să obțină cărți de identitate eliberate de către SPCLEP Câmpulung Moldovenesc. În etapa finală a procesului de falsificare, aceștia au obținut pașapoarte simple electronice emise de către Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte al județului Suceava. Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pentru soluționare.
Procurorii au solicitat instanței anularea tuturor documentelor obținute prin această metodă ilegală. Aceasta include anularea certificatelor de cetățenie falsificate, a mențiunilor din registrele de stare civilă privind nașterea inculpaților, precum și a actelor de stare civilă de naștere și de căsătorie. De asemenea, se cere anularea certificatelor de naștere, a cărților de identitate și a pașapoartelor obținute în urma acestui proces de dezinformare documentară.
Un caz similar a implicat doi cetățeni ai Federației Ruse care au folosit certificate falsificate pretinzând că au fost emise de Ambasada României la Madrid. În acest caz, inculpații au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Pentru primul inculpat s-a stabilit o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare cu amânarea aplicării și 2 ani de supraveghere, în timp ce cel de-al doilea a primit o pedeapsă de 1 an de închisoare, cu renunțarea la aplicarea pedepsei.
Aceste tipuri de infracțiuni, care vizează falsificarea actelor de identitate și a cetățeniei, afectează integritatea registrelor de stare civilă și a sistemelor de evidență a persoanelor din România. Autoritățile de drept penal urmăresc prin aceste acțiuni nu doar pedepsirea autorilor, ci și restabilirea legalității în Registrul Național de Evidență a Persoanelor prin anularea tuturor înscrierilor și documentelor obținute pe căi ilicite.