Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Justiție

Procedurile juridice pentru recuperarea banilor din conturile bancare după decesul titularului

Moștenitorii trebuie să urmeze o procedură strictă pentru accesul la fondurile defunctului, respectând regulile Codului civil și deciziile ÎCCJ.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Procedurile juridice pentru recuperarea banilor din conturile bancare după decesul titularului
Foto: stirileprotv.ro

După decesul unui titular de cont, accesul la fondurile din depozite sau conturi de economii este limitat de instituțiile bancare. Această restricționare are loc imediat ce banca este informată prin certificatul de deces sau prin notificări oficiale, scopul fiind prevenirea operațiunilor neautorizate. Procedura de blocare a contului poate varia în funcție de politicile interne ale fiecărei bănci, însă scopul rămâne același: protejarea patrimoniului până la stabilirea moștenitorilor.

O problemă juridică majoră apare în cazul utilizării cardurilor sau a aplicațiilor bancare de către rude după deces. Conform prevederilor Codului civil, mandatul de administrare încetează prin moartea mandantului, ceea ce înseamnă că o împuternicire bancă nu mai este valabilă. Utilizarea acestor instrumente pentru retrageri poate declanșa litigii între moștenitori sau chiar consecințe penale, deoarece accesul la card nu conferă automat drept de proprietate asupra banilor.

Drepturile asupra sumelor din contul curent sunt reglementate de articolul 2.187 din Codul civil, care stabilește că moștenitorii sunt titulari coindivizari până la partajul final. Această regulă implică faptul că orice operație necesită consimțământul tuturor părților implicate, iar soldul nu se împarte automat în cote egale de 50%. Distribuirea fondurilor depinde de situația juridică a contului și de regulile succesorale specifice fiecărei familii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat prin Decizia nr. 9 din 20 mai 2024 dreptul moștenitorilor de a obține informații bancare. Deși banca nu poate refuza detaliile despre soldul la data decesului, accesul la istoricul tranzacțiilor efectuate în timpul vieții defunctului este condiționat. Moștenitorii trebuie să justifice și să demonstreze scopul solicitării dacă doresc să verifice tranzacții suspecte efectuate înainte de moartea titularului.

Pentru recuperarea efectivă a banilor, moștenitorii trebuie să obțină un certificat de moștenitor prin intermediul unui notar public. Dacă familia nu cunoaște toate conturile deținute de defunct, notarul poate solicita informații direct instituțiilor bancare. Procesul necesită documente precum certificatul de deces, actele de identitate, certificatele de naștere sau căsătorie și eventual un testament, documente care dovedesc legătura de rudenie și drepturile patrimoniale.

În sistemul juridic român, succesiunea este guvernată de patru clase de moștenitori legali, de la descendenți la colaterali ordinari. Soțul supraviețuitor primește o cotă variabilă în funcție de rudele concurrente, de la un sfert la trei sferturi din moștenire. De asemenea, legea protejează rezerva succesorală, care reprezintă jumătate din cota de bază pentru soț, copii și părinți, chiar și în prezența unui testament.

Surse

Sursa: stirileprotv.ro

Tot în Justiție