Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege prin care se propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătoriile din întreaga țară, cu excepția celor din municipiul București. Proiectul, care a intrat deja în circuitul de avizare, vizează reducerea numărului de unități de la 175 de parchete la doar 41. Această schimbare majoră presupune existența unui parchet unic în fiecare județ, cu un sediu principal în reședința de județ și sedii secundare permanente în celelalte localități.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a explicat că această structură va permite o mai bună gestionare a resurselor umane și a volumului de muncă. În prezent, există disparități mari de încărcare între unități, iar în unele dintre cele 175 de parchete, numărul de procurori este extrem de redus. Reorganizarea ar facilita mobilitatea personalului și ar permite procurorilor să se specializeze mai eficient, reducând astfel numărul de erori și întârzieri în urmărirea penală.
Din punct de de vedere financiar, noua reglementare ar genera economii semnificative la bugetul de stat. Proiectul prevede desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef. Conform estimărilor prezentate, această măsură ar reduce cheltuielile cu aproximativ 6.154.888 lei pe lună, ceea ce înseamnă o economie anuală de 73.858.656 lei. De asemenea, se estimează că vor scădea costurile legate de delegarea procurorilor în localitățile fără personal suficient.
Pe plan organizațional, reorganizarea vizează și eficientizarea funcțiilor de conducere. În cadrul noii structuri, funcțiile de conducere de la nivelul parchetelor din localitățile care nu sunt reședințe de județ se vor transforma în funcții de execuție. Această schimbare include și personalul auxiliar de specialitate. Un exemplu de reducere a funcțiilor de conducere este județul Prahova, unde numărul acestora ar scădea de la 7 la 4 posturi.
Noua paradigmă ar trebui să rezolve problema posturilor vacante greu de ocupat, în special în unitățile mici. Din cele 175 de parchete actuale, 108 dispun de cel mult 5 posturi de procuror, iar între anii 2018 și 2026, 12 astfel de unități au funcționat fără niciun procuror. Prin concentrarea resurselor într-o singură structură județeană, se urmărește o monitorizare mai bună a performanței și o aplicare mai unitară a soluțiilor juridice.
Proiectul de lege vizează modificarea și completarea Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și corelarea cu prevederile Codului de procedură penală. După etapa de avizare, documentul va fi supus aprobării Guvernului, urmând ca ulterior să fie transmis Parlamentului pentru adoptare. Ministerul Justiției subliniază că această reformă este necesară pentru a asigura stabilitatea rezidenței procurorilor și pentru a crește încrederea publicului în sistemul de justiție.