Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat o restructurare amplă a sistemului de parchet din România, prin care 134 de unități mici vor fi desființate. Aceste parchete de pe lângă judecătorii din diverse localități vor fi comasate cu unitățile mai mari, situate în reședințele de județ. Măsura vizează optimizarea activității de urmărire penală și realizarea unor economii semnificative la nivelul Ministerului Public, prin reorganizarea structurilor actuale.
Proiectul de reorganizare prevede reducerea numărului de unități de parchet de pe lângă judecători, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție de la 175 la doar 41 de unități. În cadrul noii structuri, în fiecare județ va exista un singur parchet principal, situat în reședința județului, în timp ce în celelalte localități vor funcționa sedii secundare permanente. Această schimbare nu va viza unitățile de parchet de pe lângă judecătoriile din București.
Din punct de vedere financiar, restructurarea ar trebui să genereze economii estimate la aproape 80 de milioane de lei. Mai exact, comasarea ar duce la desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef, ceea ce ar reduce cheltuielile cu peste șase milioane de lei pe lună, sau aproximativ 74 de milioane de lei pe an. Radu Marinescu a subliniat că această reformă este susținută de secția de procurori a CSM și de PICCJ.
Implementarea acestei măsuri va fi realizată fie prin proiect de lege, fie prin ordonanță de urgență. Radu Marinescu susține că specializarea procurorilor prin acest nou model va reduce erorile și întârzierile, oferind soluții mai solide în fața instanței. De asemenea, proiectul permite procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel să propună redistribuirea posturilor vacante pe o regiune formată din 3-4 județe, proces care poate fi extins la nivel național de către procurorul general al PICCJ.
Situația actuală a unităților de parchet evidențiază o necesitate de consolidare, având în vedere că 108 din cele 175 de unități de pe lângă judecători au cel mult 5 posturi de procuror. Mai mult, datele arată că, între anii 2018 și 2026, există 12 parchete care au funcționat fără niciun procuror. Această fragmentare a resurselor umane este motivul principal pentru care autoritățile propun trecerea la un model de unități județene mai robuste și mai bine dotate.
Sistemul de justiție din România traversează o perioadă de discuții intense privind resursele umane și financiare. Pe lângă reforma parchetelor, sunt menționate și solicitările Parchetului European pentru suplimentarea numărului de polițiști și procurori români, precum și gestionarea unor drepturi salariale de 5 miliarde de lei câștigate de magistrați, plățile fiind estimate pentru anul 2026.