Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aplicat o sancțiune unei avocate din România, interzicându-i dreptul de a pledează în fața instituției pentru o perioadă de doi ani. Decizia a fost luată după ce aceasta a utilizat inteligența artificială pentru redactarea unor observații juridice, fără a efectua verificările necesare asupra informațiilor generate de tehnologie. Această măsură vine în urma descoperirii unor erori grave în documentele depuse de aceasta la Curte.
Judecătorii au identificat în observațiile prezentate numeroase erori, inclusiv referințe la cazuri care nu există în realitate, fenomen cunoscut în domeniul inteligenței artificiale sub denumirea de „halucinații”. În plus, documentele conțineau paragrafe fictive care erau atribuite unor hotărâri autentice, precum și trimiteri la o jurisprudență care nu avea nicio legătură cu argumentele juridice susținute de avocată în cadrul procedurii.
Avocata a recunoscut oficial că a apelat la asistența inteligenței artificiale pentru pregătirea documentației, însă a admis că „nu a verificat suficient întreaga jurisprudență pe care a citat-o”. În urma analizei, CEDO a subliniat că multe dintre erorile identificate erau de natură repetitivă și ar fi putut fi detectate cu ușurință printr-o verificare rapidă în baza de date online disponibilă a Curții.
Instanța a criticat sever modul în care s-au desfășurat lucrările, menționând că judecătorii au fost nevoiți să consume „mult timp” pentru a verifica corectitatea documentelor și pentru a declanșa procedura de sancționare. Curtea a concluzionat că acțiunile avocatei au prejudiciat administrarea justiției și că aceasta nu și-a respectat obligațiile profesionale și nici normele deontologice care guvernează profesia juridică.
Sancțiunea impusă de CEDO vizează direct capacitatea avocatei de a reprezenta reclamanți în fața Curții Europene a Drepturilor Omului pentru următorii doi ani. Această interdicție pune în evidență riscurile utilizării necontrolate a instrumentelor digitale în procesul de redactare juridică. Eroarea de verificare a fost considerată suficient de gravă pentru a compromite integritatea procedurilor de justiție europene.
Utilizarea tehnologiilor emergente în mediul juridic impune o responsabilitate sporită a profesioniștilor pentru a evita erorile de fapt. În cadrul sistemelor de justiție, acuratețea jurisprudenței și a citatelor este fundamentală pentru validitatea argumentelor. Incidentul subliniază necesitatea supravegherii umane riguroase asupra oricărui conținut generat automat pentru a menține standardele de profesionalism și încredere în instituțiile de drept.