Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Justiție

Un avocat român este exclus de la CEDO pentru utilizarea jurisprudenței inventate de inteligența artificială

Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului a decis suspendarea dreptului de reprezentare a unui avocat român pentru o perioadă de doi ani.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Un avocat român este exclus de la CEDO pentru utilizarea jurisprudenței inventate de inteligența artificială
Foto: SpotMedia / spotmedia.ro

Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a dispus, miercuri, excluderea unui avocat român de la reprezentarea sau asistarea justițiabililor în fața instituției pentru o perioadă de doi ani. Decizia a fost luată după ce s-a constatat că acesta a utilizat programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor depuse la Curte. Această procedură a dus la includerea unor argumente bazate pe cazuri juridice inexistente sau eronate.

Instituția a identificat numeroase erori privind jurisprudența Curții în documentele depuse de avocat. Printre principalele probleme semnalate se numără citarea unor cauze care, deși există, sunt irelevante pentru argumentele invocate sau contrazic în mod flagrant susținerile prezentate. CEDO a subliniat că aceste greșeli nu au fost simple incidente izolate, ci au reprezentat un tipar de erori de substanță, repetate și numeroase, care au afectat integritatea documentației.

Avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială în procesul de redactare, însă a descris aceste erori drept simple „inexactități” și „erori de citare”. CEDO a respins această interpretare, considerând că recunoașterea avocatului reprezintă o minimalizare a situației de fapt. Curtea a observat că, în anumite cazuri, nu s-a efectuat niciun fel de verificare a referințelor, deși multe dintre erori ar fi putut fi detectate printr-o simplă verificare a surselor.

Președintele CEDO, Mattias Guyomar, a aprobat excluderea avocatului, invocând nerespectarea obligațiilor profesionale și deontologice. Curtea a menționat că avocatul ar fi trebuit să verifice independent și atent toate referințele generate de inteligența artificială prin raportarea lor la baza de date HUDOC. Această verificare era esențială pentru a asigura un grad înalt de diligență profesională, conform normelor impuse de Curte și de dreptul intern.

Maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii procesului de înfăptuire a justiției, obligând Curtea să aloce timp suplimentar pentru verificarea observațiilor și pentru gestionarea procedurii de suspendare. Instituția a concluzionat că această activitate este incompatibilă cu funcțiile reale ale Curții. Decizia a fost comunicată avocatului, Guvernului României, Uniunii Naționale a Barourilor din România și Baroului Iași, menționând că drepturile de reprezentare pot fi restabilite ulterior.

În cadrul sistemului juridic, obligația de diligență este reglementată prin instrumente precum Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocatului român. Aceste norme impun profesioniștilor să verifice riguros orice argument sau jurisprudență utilizată în instanță, asigurând astfel corectitudinea procedurilor judiciare și protecția drepturilor justițiabililor în fața organelor internaționale.

Surse

Sursa: SpotMedia

Tot în Justiție