Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dispus interzicerea unui avocat român de a mai reprezenta sau asista justițiabili în fața instituției pentru o perioadă de doi ani. Decizia a fost oficializată prin comunicat de presă, după ce s-a constatat că acesta a utilizat argumente și citări eronate în procedurile juridice. Această sancțiune urmează unei investigații privind calitatea documentelor depuse de reprezentantul român în cadrul unei cereri analizate de Curte.
Camera învestită cu cererea respectivă a identificat numeroase erori grave în observațiile depuse de avocat, care au afectat integritatea argumentației juridice. Instanța a observat că documentele conțineau citări ale unor cauze inexistente, fenomen descris ca fiind „halucinații” ale sistemelor de inteligență artificială. În plus, au fost prezentate paragrafe fictive extrase din hotărâri și decizii autentice ale Curții, ceea ce a compromis validitatea procesului de analiză a cazului.
Pe lângă cazurile inventate, avocatul a utilizat și cauze reale, însă acestea erau complet irelevante pentru argumentele invocate sau chiar contraziceau flagrant susținerile pe care pretindea că le sprijină. Camera a concluzionat că aceste erori nu au fost simple incidente izolate, ci au reprezentat un tipar de greșeli numeroase, repetate și de substanță. Această abordare a fost interpretată ca o încălcare a îndatoririlor profesionale și deontologice impuse de Curtea Europeană.
În urma evaluării, Camera a transmis Președintelui Curții o propunere motivată pentru excluderea avocatului de la reprezentarea justițiabililor în fața CEDO pentru perioada de doi ani. Avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor, încercând să justifice aceste erori drept simple „inexactități” sau „erori de citare”. Totuși, Președintele Curții a aprobat propunerea de sancționare, confirmând astfel interdicția de a mai acționa în fața instanței europene.
Instanța a subliniat că obligațiile de conduită respectate de reprezentanții juridicilor sunt regăsite și în cadrul dreptului intern, nu doar în regulamentele CEDO. Prin această decizie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază importanța responsabilității profesionale în utilizarea noilor tehnologii în domeniul juridic. Utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale în redactarea documentelor oficiale poate duce la erori de jurisprudență care afectează direct dreptul la un proces echitabil.
Procedurile de reprezentare în fața CEDO impun un control riguros asupra jurisprudenței citate pentru a menține standardele de justiție europeană. Avocații care acționează în fața acestei instanțe trebuie să asigure acuratețea fiecărei referințe juridice, deoarece erorile de tip „halucinație AI” pot induce în eroare procesul de judecată. Această decizie marchează un precedent important privind limitele utilizării tehnologiei în argumentația juridică oficială.