Un avocat român a primit interdicția de a mai reprezenta sau de a asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru o perioadă de doi ani. Decizia a fost oficializată la data de 13 noiembrie, după ce Camera învestită cu cererea a analizat documentele depuse de acesta. Această măsură sancționatorie vine în urma constatărilor privind utilizarea unor metode de redactare care au compromis integritatea procesului juridic în fața instanței internaționale.
Camera a identificat numeroase erori în observațiile depuse de avocat, care au fost generate prin utilizarea inteligenței artificiale. Printre abaterile semnalate se numără citarea unor cauze inexistente, fenomen descris ca fiind „halucinații”, precum și utilizarea unor paragrafe fictive din hotărâri și decizii autentice ale Curții. Mai mult, avocatul a inclus cauze reale, însă acestea erau irelevante pentru argumentele prezentate sau contraziceau în mod flagrant afirmațiile pe care pretindea că le susțin.
În urma investigației, avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor, însă a minimizat gravitatea situației, descriind incidentul drept simple „inexactități” și „erori de citare”. În contrast, Camera a stabilit că erorile nu au fost izolate, ci au reprezentat un tipar de greșeli numeroase, repetate și de substanță. Instituția a concluzionat că acest comportament constituie o încălcare a îndatorilor profesionale și deontologice impuse de Curță, obligații care sunt prezente și în dreptul intern.
Procedura de sancționare a fost declanșată prin transmiterea unei propuneri motivate către Președintele Curții, care a aprobat excluderea avocatului de la reprezentarea justițiabililor pentru perioada de doi ani. Camera a subliniat că maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii directe demersului de înfăptuire a justiției. Din cauza acestor erori, Curtea a fost obligată să aloce o perioadă lungă de timp pentru verificarea observațiilor și pentru gestionarea unei corespondențe ample cu ceilalți actori implicați în dosar.
Instanța a considerat că activitatea laborioasă necesară pentru corectarea acestor erori este incompatibilă cu funcțiile reale pe care membrii Curții trebuie să le îndeplinească conform Convenției. Această situație a generat o încărcătură administrativă suplimentară, afectând eficiența procedurilor. Decizia subliniază importanța responsabilității profesionale în utilizarea noilor tehnologii în cadrul proceselor juridice internaționale, pentru a evita erorile de jurisprudență care pot încurca funcționarea justiției europene.
Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în mediul profesional este un subiect de dezbatere intensă, existând și afirmații în spațiul public românesc privind utilitatea acestora pentru realizarea unor sinteze. Totuși, lipsa unei strategii de AI la nivel de stat și riscurile legate de inexactități evidențiază necesitatea unui cadru de reglementare strict pentru a preveni erorile de redactare sau de citare în documentele oficiale.