Procedura prin care compania canadiană Gabriel Resources a solicitat anularea deciziei de arbitraj care a favorizat statul român în disputa privind proiectul Roșia Montană a fost declarată oficial închisă. Comitetul ICSID de la Washington urmează să pronunțe verdictul final până la data de 13 noiembrie 2026. Această decizie este crucială deoarece vizează obligația companiei de a plăti statului român aproximativ 10 milioane de dolari, sumă care reprezintă cheltuielile de arbitraj aferente procesului.
Comitetul Ad-Hoc al Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) a luat această decizie în urma demersului Gabriel Resources. Compania, care este listată la Bursa din Toronto, deține aproape 81% din capitalul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer eșuat. Gabriel Resources solicitase anularea deciziei ICSID din martie 2024, în cadrul căreia cerea ca statul român să fie obligat la plata unor despăgubiri de miliarde de dolari pentru o presupusă blocare ilegală a proiectului.
Gabriel Resources a argumentat că decizia din 2024 trebuie anulată din mai multe motive, inclusiv acuzații privind imparțialitatea arbitrilor. Conform informațiilor, compania susține că unul dintre cei doi arbitri care au decis în favoarea României ar fi fost plătit de un ONG anti-Roșia Montană. De asemenea, același arbitru, împreună cu președintele Tribunalului, ar fi fost remunerați de o instituție care este sponsorizată de avocații statului român, conform detaliilor furnizate de G4Media.
În decizia sa anterioară, Tribunalul ICSID a respins acuzațiile că statul român a făcut abuz de putere pentru a profita de capitalul Gabriel Resources. Instanța a menționat că nu există dovezi că instituțiile statului au acționat coordonat pentru a bloca proiectul și a considerat lipsită de credibilitate afirmația că decizia politică de respingere a proiectului a fost luată în 2013. Tribunalul a subliniat că provocările de mediu, sociale și economice s-au dovedit a fi insurmontabile, fără ca vina să poată fi atribuită unei părți anume.
Situația juridică a companiei este complexă, având în vedere că ANAF a pus sechestru pe pachetul de acțiuni al Gabriel Resources în anul 2024. Pe rolul instanțelor românești se află și alte procese inițiate de Gabriel Resources și RMGC, care vizează atacarea actelor aferente sechestrului și ale punerii în executare a acestuia. În prezent, RMGC nu mai deține licența de concesiune pentru exploatarea perimetrului auro-argintifer, licență emisă inițial în 1999 și prelungită ulterior în 2019.
Disputa privind proiectul Roșia Montană se înscrie într-un context de lungă durată al conflictului dintre investitorii privați și autoritățile statului în domeniul exploatărilor miniere. Această procedură de arbitraj internațional reflectă modul în care deciziile politice și reglementările de mediu pot impacta proiectele de investiții masive, generând litigii de miliarde de dolari care pot dura ani de zile până la soluționarea definitivă a litigiilor de proprietate și de concesiune.