Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Justiție

Victoria juridică a României în litigiu cu Gabriel Resources: Statul nu datorează 6,5 miliarde de dolari

Comitetul ad-hoc ICSID a respins ultima încercare a companiei canadiene de a anula hotărârea arbitrală privind proiectul de la Roșia Montană.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Victoria juridică a României în litigiu cu Gabriel Resources: Statul nu datorează 6,5 miliarde de dolari
Foto: Adevărul

Statul român a obținut victoria finală în litigiul internațional cu compania canadiană Gabriel Resources, legat de proiectul minier de la Roșia Montană. După o procedură de peste un deceniu, comitetul ad-hoc ICSID a respins cererea de anulare a hotărârii din martie 2024, confirmând că România nu datorează despăgubirile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari solicitate de investitori. Decizia, anunțată de Ministerul Finanțelor pe 14 noiembrie, epuizează toate căile de atac disponibile în sistemul de arbitraj.

Conflictul juridic a luat amplu în 2015, când Gabriel Resources a înregistrat cererea de arbitraj, acuzând România că a încălcat obligațiile de protejare a investițiilor prin tratatele bilaterale cu Canada și Regatul Unit. Compania susținea că autoritățile au compromis investiția sa, însă tribunalul a stabilit în martie 2024 că nu a existat o acțiune concertată a statului împotriva proiectului. Majoritatea arbitrilor au considerat că dificultățile de natură socială, culturală sau de mediu nu pot fi imputate exclusiv autorităților române.

În perioada de după verdictul inițial, Gabriel Resources a încercat să anuleze decizia, invocând probleme legate de constituirea tribunalului și de independența unor arbitri. Procedura de anulare s-a desfășurat între iulie 2024 și noiembrie 2026, incluzând schimburi de memorii scrise și audieri ale părților. În acest interval, România a început deja procesul de recuperare a cheltuielilor de judecată, iar ANAF a demarat executarea silită a acțiunilor deținute de companie la RMGC pentru suma de 46.779.769 de lei.

Istoria acestui proiect controversat a început încă din anii '90, când Gabriel Resources a început explorările în Munții Apuseni. În 1997 a fost înființată Euro Gold Resources, societate în care compania canadiană deținea 80% din acțiuni, restul fiind reprezentat de statul român prin Minvest. Ulterior, societatea a devenit Roșia Montană Gold Corporation, dezvoltând un plan de exploatare a aurului și argintului care a generat opoziție publică și proteste de amploare, în special în perioada 2013-2014.

Un punct de cotitură în disputa privind proiectul a fost înscrierea peisajului minier de la Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 2021. Deși compania a susținut că această protecție patrimonială a blocat investiția, tribunalul a respins acest argument, menționând că zonele respective beneficiau deja de protecție națională. Această evoluție a subliniat conflictul dintre interesele de exploatare industrială și necesitatea conservării patrimoniului arheologic și natural al zonei.

Litigiul de la Roșia Montană reprezintă unul dintre cele mai complexe și costisitoare procese de arbitraj comercial din istoria statului român. Miza financiară de 6,5 miliarde de dolari a pus sub presiune resursele și cadrul juridic național, însă victoria finală confirmă lipsa unor încălcări ale tratatelor de investiții. În prezent, accentul se mută pe recuperarea efectivă a costurilor de reprezentare și arbitraj acordate statului de către reclamanți.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Justiție