Relația dintre instituția președintelui și reprezentanții presei din România a fost marcată, în ultimele decenii, de episoade de restricționare a accesului, insulte și intimidări. Analiza comportamentului unor lideri de stat arată o tranziție de la metode administrative de control, precum retragerea acreditărilor, către o abordare bazată pe jigniri verbale și remarci de natură personală sau sexistă, afectând modul în care autoritatea interacționează cu jurnaliștii critici.
În perioada mandatelor lui Ion Iliescu, Administrația Prezidențială a utilizat instrumente de control prin retragerea acreditărilor pentru publicațiile critice. Un exemplu relevant a fost cazul ziarului Evenimentul zilei, căruia i s-a retras acreditarea pe 13 mai 1993, interdicția fiind menținută până pe 12 octombrie 1994, pe o perioadă de aproximativ 17 luni. Această măsură a fost luată deoarece redacția, condusă de Ion Cristoiu, contesta scenariul și valorile Revoluției. Tot în 1992, accesul agenției A.M. Press la Cotroceni a fost interzis, iar acreditarea unui jurnalist de la România liberă a fost retrasă.
Traian Băsescu a reprezentat un model de utilizare a limbajului jignitor și a comentariilor de natură misogină sau rasistă în prezența presei. În 2007, în timpul unui referendum, președintele a smuls telefonul unei journaliste de la Antena 3 și a folosit termeni ofensivi în timpul unei discuții private înregistrate. Ulterior, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării l-a sancționat cu un avertisment, decizie contestată de acesta la Curtea de Apel București, însă respinsă de instanță. Băsescu a folosit și alte apelative, precum „g****r” la adresa unui jurnalist de la Curentul sau remarci sexiste la adresa unor femei de la Realitatea sau Antena 3.
Conflictul dintre președinte și jurnaliști a inclus și episoade de excludere directă de la evenimente oficiale. Realizatorul Mircea Badea a relatat că, la finalul ultimului mandat al lui Traian Băsescu, acesta a fost împiedicat să intre la o conferință de presă la Palatul Cotroceni, deși se înscrisese pe lista de jurnaliști de la Antena 3. Această restricționare a avut loc într-un context de conflict între președinte și televiziunile din cadrul trustului Intact, fiind comunicat la intrarea în palat că nu se poate permite accesul său.
Klaus Iohannis a adoptat o abordare diferită, caracterizată prin distanțare față de presă, fără a recurge la jigniri directe. Totuși, în iunie 2022, președintele a fost implicat într-o controversă legată de scurgerea în presă a unor drafturi ale legilor securității naționale. ActiveWatch și alte 45 de organizații non-guvernamentale au acuzat președintele că a adus un atac la adresa libertății presei prin amenințări voalate la adresa celor care au făcut publice proiectele, deși acesta a negat utilizarea puterii de șef al statului pentru a identifica sursele.
În sistemul democratic român, libertatea presei este protejată prin cadrul legislativ și prin instituții de monitorizare, însă interacțiunea cu puterea executivă și cea de șef al statului rămâne un punct de tensiune. Evoluția acestor relații reflectă modul în care autoritatea statului gestionează criticile și accesul informațiilor, oscilând între controlul administrativ și confruntarea verbală directă în spațiul public.