Camera inferioară a Parlamentului german a aprobat vineri o reformă legislativă majoră, care extinde competențele serviciilor de informații ale țării. Prin această decizie, Serviciul Federal de Informații (BND) și Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) primesc, pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, dreptul de a trece direct la acțiune. Noua legislație este menită să răspundă la amenințările hibride tot mai intense care afectează securitatea națională a Germaniei.
Noua lege oferă agențiilor de informații posibilitatea de a lansa contraatacuri cibernetice și de a desfășura acte limitate de sabotaj în străinătate. BND poate acum să inițieze atacuri informatice, fie ele preventive sau de răspuns, împotriva infrastructurii hackerilor susținuți de state ostile. Aceste acțiuni includ accesarea sistemelor externe, manipularea sau ștergerea datelor, precum și paralizarea serverelor utilizate pentru atacuri sau campanii de dezinformare.
Serviciul german de informații externe are, de asemenea, autorizația de a desfășura operațiuni clandestine pentru a perturba lanțurile de aprovizionare cu armament sau fabricile de drone și arme chimice ale adversarilor. Legea permite inclusiv distrugerea fizică a unor sistieme de arme, cum ar fi dronele, care ar putea fi folosite împotriva statului german. Această schimbare de paradigmă permite trecerea de la colectarea de date la intervenții operative directe.
În ceea ce privește supravegherea, atât BND cât și BfV primesc dreptul de a intercepta și stoca un volum mai mare de date de telecomunicații și de a verifica datele biometrice. Agenții pot pătrunde în secret în sedii de firme sau în locuințe private pentru instalarea mijloacelor de supraveghere, însă aceste operațiuni intruzive necesită aprobarea prealabilă a unui consiliu independent de control. Totuși, legea interzice explicit utilizarea forței fizice împotriva persoanelor și asasinatele țintite.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că Germania adoptă o abordare activă pentru a se apăra împotriva atacurilor cibernetice. Acesta a subliniat că orice atacator trebuie să știe că statul este pregătit să riposteze, vizând infrastructura digitală, software-ul și serverele acestora. Președintele Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA), Holger Münch, a confirmat că atacurile hibride reprezintă o provocare nouă pentru organizațiile de securitate.
Această reformă marchează o ruptură față de limitările istorice impuse serviciilor germane, care au fost restricționate la colectarea și analiza informațiilor din cauza abuzurilor comise de Gestapo în perioada nazistă și de Stasi în timpul Războiului Rece. Schimbarea cadrului juridnic reflectă necesitatea adaptării aparatului de securitate la noile forme de conflict asimetric și la tehnologiile moderne de război electronic și informațional.