Ministerul Apărării Naționale nu a achiziționat până în prezent niciun sistem de la compania de tehnologie OVES Enterprise, deși firma clujeană dezvoltă sisteme autonome și inteligență artificială pentru apărare. CEO-ul companiei, Mihai Filip, a explicat că această situație este cauzată de teama autorităților de a fi acuzate de favoritism față de anumite companii. Această reticență instituțională face ca tehnologia românească să fie vândută în străinătate, pentru a fi revândută ulterior statului la prețuri mult mai mari.
Problema achizițiilor este agravată de utilizarea unor specificații învechite în cadrul licitațiilor și de o lipsă de încredere internă în capacitatea producătorilor locali. Mihai Filip a declarat că unele tehnologii dezvoltate de OVES Enterprise ajung înapoi în România integrate în alte produse, la costuri de până la o sută de ori mai mari decât prețul de achiziție directă. El a criticat percepția că producătorii locali dețin doar documentație de tip PDF, fără capacitate reală de livrare.
În acest context, fostul ministru interimar al Apărării, Radu Miruță, a menționat că Armata nu cumpără produse de la firme private deoarece multe dintre acestea se bazează pe prezentări PowerPoint sau documente PDF. Acesta a subliniat necesitatea ca astfel de inițiative să fie susținute de alte structuri ale statului român pentru a putea fi implementate. Această observație confirmă dificultățile de integrare a noilor jucători în lanțul de aprovizionare al MApN.
Compania OVES Enterprise, care are parteneriate cu STARK Defence, EDRONE sau MSI Defense Solutions, susține că poate livra 3.000 de drone în doar două luni prin unități de producție mici și agile. Totuși, deschiderea facilității din Cluj, realizată împreună cu ucrainienii de la EDRONE, este momentan blocată de lipsa unor licențe și de goluri legislative la București. Producția de drone ar putea fi accelerată dacă programul de parteneriat româno-ucrainean primește aprobarea necesară.
Pe lângă drone, firma dezvoltă racheta de croazieră Sahara, însă proiectul a întâmpinat întârzieri din cauza normelor de siguranță și a documentației stricte din Uniunea Europeană. Din cauza reticenței clienților față de componentele printate 3D, compania lucrează acum la o variantă fabricată prin metode tradiționale. Mihai Filip a menționat că a pus pe pauză atragerea unei investiții de 50 de milioane de euro pentru a evita diluarea acționariatului în contextul volumului mare de oferte trimise.
Industria de apărare din România este marcată de o lipsă de colaborare între jucători, fenomen pe care Mihai Filip îl atribuie unei mentalități individualiste de tip „trauma comunismului”. În timp ce companiile emergente dezvoltă tehnologie hardware, jucătorii vechi din piață le critică capacitatea de producție. Această fragmentare a sectorului afectează capacitatea națională de a construi produse de apărare complexe prin parteneriate complementare între companii.