Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 14 noiembrie, că România a obținut o victorie definitivă în procesul de arbitraj internațional legat de Roșia Montană. Această decizie finală în favoarea statului român închide ultimele căi extraordinare de atac împotriva țării. Prin acest verdict, România scapă de plata unor despăgubiri financiare masive, estimate la o valoare de 6,5 miliarde de dolari.
Șeful statului a criticat dur natura proiectului minier, descriindu-l drept profund ilegal în declarațiile sale. Nicușor Dan a susținut că inițiativa a reprezentat o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național. El a menționat, de asemenea, că acest demers a fost parte dintr-o uriașă afacere de corupție care a vizat și elemente protejate de UNESCO.
Din perspectiva președintelui, cazul Roșia Montană depășește simpla reglementare a unor probleme de mediu. Nicușor Dan a subliniat că acest subiect a reprezentat un manifest al societății civile mature, capabilă să se coalizeze împotriva deciziilor greșite. El a considerat că mișcarea civică din acest context a devenit un simbol al spiritului civic și al promovării unor conduite bazate pe valori.
Conflictul juridic a fost alimentat de acțiunile companiei canadiană Gabriel Resources, care a solicitat arbitraj internațional în 2015. Compania a invocat o formă de expropriere și a cerut daune de miliarde de dolari după ce nu a putut exploata aurul și argintul din zonă. În 2017, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale.
Contextul disputei include și decizia Comitetului Patrimoniului Cultural UNESCO din 2021, care a inclus situl în Patrimoniul mondial în pericol. Această includere a impus oprirea oricărui proiect de exploatare minieră în zona respectivă. În perioada de toamnă a anului 2013, proiectul a generat proteste masive în mai multe orașe, în urma unui proiect de lege aprobat de Guvernul condus atunci de Victor Ponta.
Evoluția acestui dosar juridic a durat mulți ani, implicând companii internaționale și decizii de la nivelul instituțiilor de patrimoniu. Rezultatul final de astăzi vine după ce guverne succesive au refuzat să emită acordurile necesare pentru lansarea lucrărilor de exploatare, sub presiunea mobilizării sociale și a protecției mediului.