Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Politică

Strategia de investiții energetice: Statul trebuie să își achite restanțele de 6 miliarde de lei către furnizori

Dumitru Chisăliță propune crearea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică și un pact politic pentru proiectele de infrastructură.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Strategia de investiții energetice: Statul trebuie să își achite restanțele de 6 miliarde de lei către furnizori
Foto: Bursa / bursa.ro

Statul român se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea sectorului energetic, încercând să echilibreze investițiile strategice masive cu plata unor datorii semnificative către furnizori. În timp ce planurile de modernizare și dezvoltare a capacităților de producție sunt evaluate la peste 25 de miliarde de euro până în perioada 2030-2035, există o restanță de aproximativ 6 miliarde de lei generată prin schema de plafonare-compensare a prețurilor. Această situație pune presiune pe predictibilitatea pieței și pe capacitatea de finanțare a furnizorilor.

Dumitru Chisăliță subliniază că statul, în calitate de acționar majoritar la companii precum Nuclearelectrica, Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz sau Complexul Energetic Oltenia, are datoria de a stabili direcții clare. Obiectivele de modernizare a centralelor sau de aducere în producție a noilor resurse trebuie să fie incluse în mandatele conducerilor, cu bugete și termene bine definite. Selecțiile pentru management trebuie să se bazeze pe criterii de competență și integritate, asigurând responsabilitatea pentru proiectele de anvergură.

În ceea ce privește gestionarea fluxurilor financiare, Dumitru Chisăliță afirmă că respectarea angajamentelor de plată este esențială pentru ca furnizorii să își poată planifica achizițiile. Amânarea decontărilor obligă furnizorii să finanțeze obligațiile din surse proprii sau din credite, afectând stabilitatea sectorului. Propunerea Ministerului Energiei vizează finanțarea investițiilor care pot avansa efectiv, dar și asigurarea plăților către furnizori, pentru a menține predictibilitatea pe care statul o datorează pieței de energie.

Pentru a preveni șocurile cauzate de factori precum seceta, care afectează producția hidro și nucleară, Dumitru Chisăliță propune înființarea Dispeceratului Național de Securitate Energetică în cadrul ministerului. Această instituție ar avea rolul de a centraliza informațiile esențiale și de a monitoriza riscurile, permițând o coordonare mai rapidă între operatori și minister. În prezent, dispersia datelor între instituții poate limita opțiunile de intervenție atunci când producția de energie scade și necesarul de gaze crește.

Protecția consumatorilor vulnerabili rămâne o prioritate, Dumitru Chisăliță propunând crearea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili. Evaluarea acestora va include analiza veniturilor, a costului energiei esențiale, a stării locuințelor și a riscului de deconectare. Sprijinul financiar trebuie să fie completat de investiții în eficiență energetică, precum izolarea locuințelor sau înlocuirea echipamentelor ineficiente, pentru a reduce dependența de subvenții prin reducerea efectivă a consumului și a costurilor de funcționare.

Proiectele de infrastructură, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă sau dezvoltarea gazelor din Marea Neagră, necesită un pact politic deschis tuturor formațiunilor parlamentare. Acest pact trebuie să garanteze continuitatea investițiilor și predictibilitatea legislației, dincolo de durata unui mandat de guvern. O abordare unitară este vitală pentru transformarea României într-un exportator net de energie și pentru atingerea obiectivului de eliminare a cărbunelui până în anul 2032.

Surse

Sursa: Bursa

Tot în Politică