Traian Băsescu a propus, luni seară, la TVR, o reorganizare administrativă a țării care să vizeze reducerea costurilor de funcționare ale statului, atât la nivel central, cât și la cel local. Fostul șef al statului a susținut că această reformă trebuie să fie implementată prin ordonanță de urgență, fiind o decizie pe care Guvernul trebuie să o asume și să o impună. El a subliniat că procesul trebuie să fie unul de sus în jos, nu unul care să înceapă de la nivelul comunelor.
Modelul de reorganizare sugerat de Traian Băsescu se bazează pe o structură de regiuni, amintind de varianta propusă anterior de Emil Boc. Această propunere prevede existența a opt regiuni, la care ar trebui să se adauge județele Harghita și Covasna. Fostul președinte a menționat că o structură de cincisprezece regiuni rămâne prea mică, subliniind că principalul avantaj al acestui sistem ar fi posibilitatea de a realiza proiecte regionale și de a elibera resurse bugetare pentru economia reală.
Pentru ca aceste regiuni să funcționeze, Traian Băsescu a explicat că ele trebuie să preia structurile de stat existente. Acest lucru implică integrarea instituțiilor de justiție, precum Curțile de Apel și parchetele, dar și a structurilor de securitate și ordine publică. El a menționat că entități precum SRI-ul, Poliția, direcțiile sanitare sau cele veterinare ar trebui ridicate la nivelul acestor regiuni, înlocuind sistemul actual de județe.
O condiție esențială pentru succesul acestei transformări este digitalizarea completă a administrației. Traian Băsescu a declarat că reorganizarea trebuie să fie sincronizată cu procesul de digitalizare, deoarece înainte de a stabili noua organizare, este necesară comasarea tuturor bazelor de date. Fără această pregătire tehnologică, el consideră că reforma administrativă nu poate fi realizată eficient, fiind necesară o muncă extraordinară de pregătire a infrastructurii digitale.
În paralel, există și o propunere din partea PSD care vizează comasarea comunelor. Din totalul de 2.862 de comune, se intenționează eliminarea primăriilor din localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori, ceea ce ar însemna dispariția a 1.567 de unități administrative. Această măsură ar putea fi aplicată la alegerile locale din 2028, transformând localitățile vizate în sate, oferind totodată un interval de tranziție pentru schimbarea gratuită a actelor de identitate.
Reforma administrativă rămâne un subiect complex în politica română, fiind strâns legat de modul în care instituțiile de stat sunt structurate pentru a răspunde nevoilor economice. Eficiența acestor schimbări depinde de capacitatea Guvernului de a gestiona tranziția de la modelul actual de județe către un model regionalizat, integrând în același timp tehnologia în procesele de guvernare locală și centrală.