Ambasada Rusiei la București a respins acuzațiile privind implicarea Moscovei într-un atac cibernetic asupra unei organizații guvernamentale din România, identificat anul trecut. Reprezentanții diplomatici susțin că autoritățile române nu au furnizat nicio dovadă concretă care să susțină aceste afirmații. Reacția vine ca răspuns la informațiile publicate de Serviciul Român de Informații, care a legat incidentul de activitățile unor grupări cibernetice ruse.
Conflictul de versiuni a apărut după ce SRI a anunțat că, în decembrie anul trecut, Centrul Național Cyberint a detectat o tentativă de compromitere informatică a unei entități guvernamentale naționale. Atacul a fost atribuit grupării cibernetice ruse APT TURLA, conform comunicatului serviciului de informații. SRI a precizat că a aplicat imediat măsuri necesare pentru contracararea atacului și pentru remedierea efectelor cauzate de această breșă informatică.
Ambasada Rusiei a criticat dur această comunicare, numind-o parte dintr-un discurs despre „atacuri hibride” fictive. Într-un răspuns transmis Reuters și publicat pe Facebook, reprezentanții au declarat: „Acesta este încă un neadevăr al serviciilor de informații românești, parte a discursului lor despre fictivele «atacuri hibride» ale Rusiei. Ca de obicei, partea română nu a dat niciun fel de dovadă concretă”.
Această dispută se înscrie într-un context de tensiuni de securitate ridicate, în care România, ca membru NATO și UE, are o frontieră de peste 600 de kilometri cu Ucraina. Președintele Nicușor Dan a declarat că țara este ținta unui război hibrid orchestrat de Rusia pentru destabilizare. Acesta a menționat incursiuni cu drone la Marea Neagră, acțiuni de sabotaj și campanii de dezinformare ca elemente ale acestui conflict.
În paralel, ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a solicitat la Bruxelles un sprijin suplimentar pentru consolidarea securității naționale. Acesta a subliniat necesitatea unei coordonări mai strânse între NATO și Uniunea Europeană, având în vedere incidentele recente. Neculăescu a atras atenția asupra alertelor privind drone și a atacurilor asupra navelor comerciale, cerând continuarea contribuțiilor militare de la parteneri.
Securitatea cibernetică și protecția infrastructurii critice reprezintă piloni esențiali în cadrul strategiilor de apărare ale statelor membre ale Uniunii Europene. În contextul actual, gestionarea riscurilor de sabotaj și a atacurilor informatice este considerată o prioritate pentru stabilitatea regională. Aceste incidente sunt monitorizate constant de instituțiile de securitate pentru a preveni escaladarea conflictelor prin metode non-militare.