Ambasada Rusiei în România a respins oficial acuzațiile formulate de Serviciul Român de Informații cu privire la un atac cibernetic asupra unei agenții guvernamentale din țară. Evenimentul vizat de investigații ar fi avut loc la finalul anului 2025, când atacatorii au reușit să exploateze vulnerabilități în sistemele de operare Microsoft ale unei instituții publice. Reacția Moscovei a fost transmisă pe 12 noiembrie 2026, după ce agenția de știri Reuters a solicitat comentarii oficiale oficialilor ruși.
Conform informațiilor furnizate de Serviciul Român de Informații, atacul cibernetic a fost identificat și oprit prin intervenția Centrul Național Cyberint. SRI susține că în spatele acestei intruziuni s-ar afla grupul APT Turla, un colectiv de hackeri care ar avea legături cu Rusia. Deși numele instituției guvernamentale afectate nu a fost dezvăluit oficial, compania de securitate cibernetică ESET a indicat faptul că atacul a vizat mesaje de e-mail trimise sau primite dinspre UE și NATO.
Ambasada Rusiei a replicat prin intermediul paginii de Facebook, unde a declarat că această situație reprezintă „încă o invenție a serviciilor de informații române”. Reprezentanța diplomatică susține că aceste afirmații fac parte dintr-o narațiune constantă privind „atacuri hibride” fanteziste atribuite Rusiei. Moscova consideră că aceste acțiuni nu au nicio legătură cu realitatea și au ca scop principal discreditarea țării sale în spațiul informațional românesc.
În cadrul declarației sale, Ambasada Rusiei a criticat și modul în care presa din România a tratat subiectul, susținând că nu au fost prezentate dovezi concrete. Reprezentanții Federației Ruse au afirmat că partea română nu a adus nicio dovadă solidă pentru atacul comis la finalul anului 2025. Din acest motiv, ambasada a susținut că astfel de provocări informaționale nu merită nicio atenție serioasă, deoarece nu se bazează pe elemente factuale.
Conflictul dintre serviciile de informații și reprezentanța diplomatică rusă subliniază tensiunile de securitate care persistă în contextul regional. Acuzațiile privind atacurile cibernetice și utilizarea tehnologiilor pentru operațiuni de tip hibrid au devenit un punct central de dispută între România și Federația Rusă. Aceste incidente de securitate digitală sunt adesea interpretate în cadrul unor cadre geopolitice mai largi, afectând relațiile diplomatice și percepția asupra stabilității instituțiilor statului.
Contextul securității naționale în regiune rămâne unul alert, fiind marcat de diverse amenințări identificate recent. Pe lângă riscurile cibernetice, au existat alerte privind utilizarea dronelor și incidente cu nave în zonele de interes, precum și discuții privind riscurile de securitate națională asociate unor aplicații de comunicare. Aceste evoluții contribuie la un climat de incertitudine în ceea ce privește protecția infrastructurii critice și a datelor guvernamentale.