Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Securitate

Controlul parlamentar asupra SRI a devenit o formalitate administrativă fără dezbateri reale

Nouă rapoarte anuale de activitate ale serviciului de informații au fost aprobate de Parlament fără prezentarea efectivă a directorului în plen.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Controlul parlamentar asupra SRI a devenit o formalitate administrativă fără dezbateri reale
"Bertschy Building (First West Virginia State Capitol), Eoff Street and 15th Street, Wheeling, WV" by w_lemay is licensed under CC BY-SA 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/. | original: · licență

Mecanismul de control parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații (SRI) a fost transformat într-o simplă procedură administrativă în ultimul deceniu. Parlamentul României a aprobat nouă rapoarte anuale de activitate ale serviciului fără ca acestea să fie prezentate sau dezbătute efectiv în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Această situație indică o erodare a supravegherii democratice asupra unei instituții cu competențe de securitate națională.

Conform Legii nr. 14/1992, directorul SRI are obligația legală de a prezenta personal în fața aleșilor rapoarte privind îndeplinirea atribuțiilor, fie anual, fie la cererea Parlamentului. Totuși, o investigație PressOne relevă că de la decembrie 2013, când George Maior a susținut șase rapoarte restante, directorul instituției nu a mai venit în plen pentru a explica activitatea. În loc de prezentarea oficială, parlamentarii au primit doar documentele Comisiei comune de control, numite „co-rapoarte”, care nu înlocuiesc prezența directorului.

Analiza stenogramelor ședințelor comune din ultimii 26 de ani confirmă faptul că rapoartele pentru anii 2006, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020 au fost incluse pe ordinea de zi, dar nu au fost dezbate. Un exemplu recent a avut loc pe 10 octombrie 2023, când raportul pentru anul 2020 a fost tratat într-o ședință în care sala era aproape goală. Cristian Chirteș, președintele comisiei, a prezentat doar co-raportul, iar procedura s-a încheiat rapid prin simpla luare de act a documentelor depuse la Birourile Permanente.

Absența conducerii SRI din plen a generat critici din partea unor parlamentari, precum Ciprian-Titi Stoica, care a susținut că aleșii nu au avut cui să adreseze întrebări de rigoare. În acea ședință, Andi-Gabriel Grosaru a încercat să intervieze despre riscuri economice și corupție, însă microfonul i-a fost tăiat. Această lipsă de interacțiune directă între directorul serviciului și reprezentanții poporului limitează capacitatea parlamentarilor de a verifica bugetele, mandatele de interceptare sau eventualele sesizări penale.

Eduard Hellvig, care a condus SRI între 2015 și 2023, este singurul director civil care nu a mai călcat în plenul Parlamentului pentru a prezenta rapoartele anuale. El ar fi trebuit să susțină zece rapoarte, incluzând opt realizate în mandatul său și două restante de la predecesorul său, George Maior. În ciuda acestui fapt, în ședințele din 2016 și 2021, președinții Senatului au declarat că plenul ia act de prezentarea și dezbaterea rapoartelor, deși acestea nu au avut loc.

Controlul parlamentar asupra serviciilor de informații reprezintă o garanție fundamentală a democrației, având rolul de a preveni abuzurile în utilizarea puterilor excepționale de supraveghere. Într-un sistem de guvernare constituțională, instituțiile care pot interveni în viața privată a cetățenilor prin colectarea de informații și interceptarea comunicațiilor trebuie să fie supravegheate de reprezentanții aleși. Fără dezbateri publice, activitatea acestor organisme rămâne opacă pentru societatea civilă.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Securitate