Mecanismul de control democratic asupra Serviciului Român de Informații (SRI) traversează o perioadă de eroziune continuă, fiind marcat de absența dezbaterilor legislative obligatorii. Nouă rapoarte anuale de activitate ale serviciului au fost trecute prin plenul Parlamentului fără a fi prezentate sau discutate de directorul instituției, în încălcarea prevederilor legale. Această situație reflectă o distanțare sistematică a celei mai puternice structuri de informații din România față de reprezentanții cetățenilor, afectând transparența și responsabilitatea instituției.
Directorul SRI nu a mai asistat la ședințe în plenul Parlamentului pentru a prezenta rapoartele de activitate și pentru a răspunde la controversele din societate de 13 ani. Eduard Hellvig, ultimul director civil, este singurul care nu a pășit niciodată în plenul reunit al Parlamentului în cei opt ani de mandat. În prezent, funcția este ocupată în regim interimar de generalul Răzvan Ionescu, însă prezența conducerii în fața senatorilor și deputaților rămâne blocată de structura de conducere a legislativului.
Eroziunea controlului parlamentar este facilitată de deciziile celor doi șefi ai Parlamentului României, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean, care refuză să invite directorul SRI în plen. În octombrie 2023, raportul de activitate pentru anul 2020 a fost inclus pe ordinea de zi, dar prezentarea a fost evitată. În loc de raportul oficial al serviciului, Cristian Chirteș, președintele Comisiei de control, a prezentat doar co-raportul comisiei și raportul de activitate al acesteia, într-o intervenție de doar aproximativ 4 minute.
SRI a încercat să inducă ideea că rapoartele au fost dezbate, însă stenogramele arată că procesul a fost doar un formalism procedural. Deși legea impune ca directorul să prezinte documentul, în ședințele din 2016 și 2021 s-a repetat același scenariu, în care doar comisii au susținut documente de analiză. Această practică transformă controlul parlamentar într-un simplu act de „luare la act”, fără posibilitatea ca parlamentarii să adreseze întrebări de rigoare despre utilizarea bugetului sau despre misiunile serviciului.
Controlul democratic este esențial pentru a preveni transformarea serviciilor de informații într-o armă politică și pentru a limita abuzurile de supraveghere asupra cetățenilor. Legea nr. 14/1992 prevede că activitatea SRI este controlată de Parlament, iar directorul are obligația anuală de a prezenta rapoarte de activitate. Fără această supraveghere, puterea de interceptare a comunicațiilor și de colectare a informațiilor rămâne neîncadrată de mecanismele de răspundere în fața autorităților alese.
Contextul actual al instituțiilor statului este marcat de o serie de investigații și discuții privind transparența și abuzurile. În timp ce Parlamentul se ocupă de alte teme, precum ancheta privind migrația ilegală, mecanismele de control asupra serviciilor de intelligence par să fie lăsate în derivă. Această lipsă de voință politică din partea conducătorilor legislativului menține serviciul de informații într-o zonă de opacitate față de societatea civilă.