Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Securitate

Controversă privind utilizarea resurselor SPP de către Ilie Bolojan: afirmații contrazise de cadrul legal

Fostul premier susține că legislația îl obligă să beneficieze de protecție, însă prevederile în vigoare permit decizia de a refuza acest serviciu.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Controversă privind utilizarea resurselor SPP de către Ilie Bolojan: afirmații contrazise de cadrul legal
Foto: Gândul

Fostul premier Ilie Bolojan a oferit marți, 17 noiembrie, explicații privind utilizarea unei mașini a Serviciului de Protecție și Pază (SPP) pentru transportul unor invitați la nunta fiicei sale. Evenimentul, care a avut loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Oradea, a generat un scandal la nivel național după ce s-a aflat că resursele serviciului au fost folosite în scopuri private. În cadrul unei intervenții la Digi24, liderul PNL a susținut că respectă toate normele legale în vigoare.

Ilie Bolojan a declarat că există o prevedere legală care obligă, practic, premierii care au fost în funcție să beneficieze de protecție continuă. El a susținut că, în cazul în care un demnitar refuză acest serviciu, acesta trebuie să depună o declarație în scris pentru a evita orice nerespectare a normelor. Fostul șef al Guvernului a insistat că utilizarea mașinii SPP a fost realizată pe proprie răspundere, asigurând protecție constantă, indiferent de scopul deplasării sau de persoanele din vehicul.

Analiza textului legislativ infirmă însă argumentele prezentate de Ilie Bolojan. Conform articolului 14, alineatul 2 din Legea nr. 191/1998, persoanele care beneficiază de protecție și obiectivele protejate de SPP sunt stabilite exclusiv prin hotărâri date de membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Legea nu impune o obligație de protecție, ci stabilește un mecanism de decizie prin care CSAT determină beneficiarii, neexistând astfel o cerință de refuz scris pentru a anula o obligație legală inexistentă.

În continuare, alineatul 4 din aceeași lege precizează că SPP poate asigura protecție altor demnitari și foști demnitari la cererea acestora, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Modificările aduse prin OUG nr. 43/2015 au ajustat modul în care se gestionează aceste cereri. Astfel, capacitatea de a beneficia de protecție sau de a renunța la aceasta pare a fi legată de procedurile de aprobare și de solicitarea personală, nu de o obligație impusă prin lege pentru foștii premieri.

Precedentul unei renunțări la serviciile SPP a fost stabilit de Viorica Dăncilă, care a condus Executivul în perioada ianuarie 2018 – noiembrie 2019. La doar două zile după ce Parlamentul i-a acordat votul de încredere, aceasta a anunțat că transmite instrucțiuni către SPP prin care comunică faptul că nu dorește să beneficieze de protecție. Viorica Dăncilă a menționat că respectă munca ofițerilor, dar că decizia de a nu utiliza serviciul este personală, menținând această poziție timp de aproape un an.

Utilizarea serviciilor de protecție de către demnitari rămâne un subiect de control instituțional în România. Cadrul juridamentar reglementat de Legea nr. 191/1998 și deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării definesc limitele dintre securitatea statului și utilizarea resurselor publice de către persoanele care au ocupat funcții înalte în administrația guvernamentală.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Securitate