O operațiune de spionaj digital desfășurată de gruparea rusă Turla a vizat instituții guvernamentale din România și Kazahstan. Atacul, identificat de cercetătorii companiei de securitate cibernetică ESET, a utilizat un instrument informatic avansat numit Cereal pentru a compromite serverele și a colecta mesaje electronice în mod discret. În cazul României, sistemul informatic ar fi fost compromis pe 23 decembrie 2025, fiind vizate date sensibile.
În cadrul atacului asupra României, componenta de colectare a datelor, denumită CerealBox, a fost configurată special pentru a identifica și sustrage corespondența electronică trimisă către sau primită de la adrese asociate cu NATO și Uniunea Europeană. Hackerii au utilizat tehnici prin care programul malițios selecta strict mesajele relevante, analizând criterii precum expeditorul, destinatarul, subiectul sau numele fișierelor atașate, inclusiv documente în formate PDF sau de tip text.
Gruparea Turla, cunoscută și sub numele de Snake, este considerată de experți drept o structură subordonată Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Această operațiune de spionaj este văzută ca fiind directă în interesul politicii externe și de apărare a României. Deși identitatea instituției compromise nu a fost dezvăluită public, cercetătorii subliniază că orientarea atacului corespunde unor priorități de lungă durată ale serviciilor de informații ruse.
Instrumentul malițios a fost proiectat pentru a funcționa pe serverele Microsoft Exchange, utilizând tehnici de execuție direct în memoria serverului pentru a rămâne nedetectat. Spre deosebire de atacurile clasice, hackerii au transformat serverul compromis în propriul punct de comandă, evitând astfel nevoia unei infrastructuri externe de control. Această metodă permite programului să modifice procese deja încărcate, astfel încât administratorii de rețea să nu observe nicio anomalie în funcționarea sistemului.
Mesajele vizate au fost colectate prin procese de comprimare și criptare, fiind stocate temporar pentru a fi recuperate ulterior de operatorii grupării. În timpul procesului de sustragere a datelor, corespondența originală a continuat să circule către destinatari fără întreruperi, menținând funcționarea aparent normală a instituției. Această discreție extremă a fost facilitată de faptul că virusul lasă foarte puține urme în sistemul informatic al victimei.
Acest incident de securitate cibernetică are loc într-un context marcat de tensiuni regionale semnificative. România a raportat anterior incidente în care drone rusești s-au prăbușit în apropierea teritoriului său, evenimente care au provocat reacții ferme din partea autorităților. Această vulnerabilitate digitală adaugă un nou nivel de complexitate la provocările de securitate cu care se confruntă țara în regiunea Mării Negre.