România se confruntă cu trei tipuri distincte de amenințări cibernetice, reprezentate de grupări infracționale, actori statali și activiști ideologici, a declarat marți directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean. Această clasificare reflectă diversitatea riscurilor la care sunt expuse atât instituțiile statului, cât și cetățenii individuali. Directorul a subliniat că natura atacurilor variază semnificativ în funcție de profilul atacatorilor, de la furtul de bani la perturbarea sectoarelor critice de infrastructură.
În prezent, cele mai active sunt grupările transnaționale motivate de câștiguri financiare, care operează din diverse zone ale lumii. Acești infractori utilizează tehnologii avansate de inteligență artificială pentru a genera mesaje, înregistrări audio sau imagini video în limba română, facilitând astfel campanii de inginerie socială. Prin tehnici de manipulare, atacatorii încearcă să convingă victimele să transfere bani sau să ofere acces la conturi bancare și dispozitive, date care sunt ulterior vândute pe darknet.
O a doua categorie de amenințare este formată din actorii statali, grupări care acționează în interesul unor state și vizează obținerea de informații sau perturbarea instituțiilor. Dan Cîmpean a avertizat că România se află într-o situație de război hibrid la graniță, menționând că grupările afiliate Federației Ruse sunt foarte active pe teritoriul țării. Principalele ținte ale acestor atacuri de natură politică sau strategică sunt sectorul energetic, sistemul de sănătate și administrația publică.
Cea de-a treia categorie este reprezentată de hacktiviști, persoane motivate de interese ideologice care urmăresc notorietatea prin reacții la evenimente sociale sau politice. Pe lângă aceștia, atacatorii vizează frecvent anumite profesii, precum contabilii, notarii, medicii sau profesorii, adaptându-și mesajele pentru a părea credibile. Angajații cu acces la sisteme informatice sunt țintele preferate pentru atacuri de tip spear phishing, unde mesajele frauduloase sunt concepute special pentru a compromite securitatea unei organizații prin intermediul unei persoane.
Vulnerabilitatea este ridicată atât în cazul persoanelor în vârstă, care pot avea mai puțină experiență tehnologică, cât și în cazul organizațiilor care nu aplică măsuri constante de conștientizare. Dan Cîmpean a precizat că combaterea acestor amenințări prin educație este un proces de lungă durată, comparabil cu un maraton. Directorul a concluzionat prin avertismentul că orice organizație, indiferent de dimensiune, poate deveni o victimă a acestor campanii de atacare cibernetică în viitorul apropiat.
Securitatea cibernetică rămâne un pilon esențial în contextul instabilității regionale, fiind o componentă critică a apărovizionării și funcționării statului. În cadrul arhitecturii de securitate națională, protecția infrastructurilor critice, precum energia sau sănătatea, este prioritare pentru a preveni impactul atacurilor de tip război hibrid. Monitorizarea constantă a traficului de date și consolidarea rezilienței instituțiilor publice reprezintă răspunsul necesar în fața evoluției tehnologice a atacatorilor.