O instituție guvernamentală din România a fost ținta unei operațiuni de spionaj cibernetic, detectată inițial de autoritățile naționale în luna decembrie 2025. Atacul a fost orchestrat de actorul cibernetic rus APT Turla, o grupă de hackeri care au exploatat vulnerabilități sistemice la nivelul sistemelor de operare Microsoft. Evenimentul a fost confirmat oficial de Serviciul Român de Informații, care a intervenit pentru a opri compromiterea sistemelor.
Serviciul Român de Informații a precizat că, prin intermediul Centrului Național Cyberint, au fost implementate măsuri de contracarare și remediere a efectelor atacului. Deși hackerii au reușit să instaleze o componentă malițioasă numită CerealBox, care funcționa ca un filtru de supraveghere, SRI a raportat că nu au fost identificate exfiltrări de date sensibile. Serviciul de e-mail afectat a fost remediat, iar beneficiarii legali au fost informați de autorități.
Analiza tehnică indică faptul că programul malițios era configurat special pentru a monitoriza și a căuta corespondența purtată de oficialii români cu adrese instituționale aparținând NATO și Uniunii Europene. Hackerii vizau în mod specific mesaje care conțineau anumite cuvinte-cheie sau atașamente în formate uzuale, pregătind datele prin criptare pentru a fi sustrase de la distanță. Această metodă de operare a fost observată anterior și într-o instituție din Kazahstan.
Gruparea APT Turla, cunoscută și sub denumirile Snake sau Uroburos, este activă cel puțin din anul 2004 și este considerată parte a FSB. Experții de la ESET menționează că țintele obișnuite ale acestui grup includ guverne, misiuni diplomatice și organizații de apărare din Europa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. SRI continuă investigațiile complexe pentru a identifica alte secvențe de campanii cibernetice implementate de Federația Rusă.
Incidentul survine într-un context în care România se confruntă cu un număr crescut de atacuri cibernetice. Autoritățile au luat măsuri legislative pentru a limita riscurile, precum prelungirea interdicției de achiziționare a produselor software de securitate provenite din Federația Rusă. Această restricție, care ar putea fi extinsă până în anul 2035, vizează prevenirea vulnerabilităților create de utilizarea unor soluții IT controlate de un stat agresor.
Securitatea cibernetică a statului român a fost supusă unor presiuni constante, inclusiv atacuri de tip DDoS asupra unor infrastructuri critice sau instituții publice. În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2024, infrastructura electorală a fost ținta a peste 85.000 de atacuri, eveniment care a dus la anulația procesului electoral de către Curtea Constituțională.