Propunerile formulate de Federația Rusă în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi pentru un eventual acord de pace vizează excluderea Ucrainei din orice aranjament de securitate. Conform analizei generalului (r) Virgil Bălăceanu, Kremlinul urmărește obținerea unor concesii teritoriale fără confruntare militară, ceea ce ar putea genera riscuri directe pentru securitatea României. Scenariile discutate includ posibile acorduri politice sau de neagresiune care ar limita capacitatea de apărare a statului ucrainean.
Strategia Moscovei include preluarea completă a regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson fără combatere militară. Virgil Bălăceanu subliniază că, în cazul în care partea de pe malul drept al Hersonului ar fi cedată Federației Ruse, s-ar crea un cap de pod periculos. Această evoluție ar facilita o deschidere către axa operativă Mikolaiv–Odesa, gurile Dunării și Transnistria, afectând direct stabilitatea regională și poziția României.
Noua arhitectură de securitate dorită de Kremlin presupune blocarea aderării Ucrainei la NATO și interzicerea participării acesteia la structurile de apărare ale Uniunii Europene. Rusia ar accepta statutul de membru al Uniunii Europene pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu participe la aranjamentele de apărare ale blocului european. Această abordare este interpretată ca un pas spre demilitarizarea Ucrainei și limitarea prezenței NATO pe granița de est.
În cadrul acestor discuții, Federația Rusă solicită indirect ca NATO să nu mai fie prezentă pe granița de est. Virgil Bălăceanu observă că pretențiile Moscovei vizează și retragerea forțelor Alianței din statele flancului estic. Totuși, generalul în retragere consideră că aceste cereri nu pot fi puse în aplicare, deoarece consolidarea NATO în Polonia și România a fost un efect direct al agresiunii ruse.
Obiectivul final al lui Vladimir Putin pare să fie realizarea unor scopuri teritoriale fără luptă, vizând controlul unor zone unde Ucraina deține încă anumite porțiuni. De exemplu, se urmărește controlul total asupra regiunii Zaporojie, unde Ucraina controlează aproximativ 25%, sau asupra Hersonului, unde controlul ucrainean este de 31%. Această viziune de expansiune pune sub semnul întrebării integritatea frontierelor actuale și echilibrul de forțe în regiune.
Conflictul din Ucraina continuă să redefinească arhitectura de securitate europeană, generând reacții de întărire a apărării în statele vecine. În acest context, Finlanda a anunțat că își întărește considerabil capacitatea de apărare pentru a contracara noile amenințări. Tensiunile geopolitice rămân ridicate pe măsură ce marile puteri și actorii regionali evaluează posibilitatea unor tratative de pace care ar putea schimba radical harta securității de pe flancul estic.