Portul Constanța a devenit principalul hub maritim din Marea Neagră, deținând o cotă de piață de 78% în raport cu celelalte porturi majore din regiune. Această poziție de dominare a fost consolidată prin redistribuirea traficului cauzată de conflictul din Ucraina, însă datele recente indică o scădere a volumelor de marfă față de vârful de activitate din anul 2023. În prezent, portul românesc gestionează 36,2 milioane de tone de marfă și 3.431 de nave pe an.
Situația portului Odesa este critică, volumul de marfă scăzând de la 14,3 milioane de tone exportate în 2019 la doar 56.500 de tone estimate pentru anul 2025. Înainte de război, acesta era al treilea cel mai mare port din Marea Neagră, având o activitate intensă pe segmentul exporturilor. Indicele de conectivitate maritimă a suferit o prăbușire majoră, scăzând sub 10 puncte, ceea ce înseamnă că în 2024 aproape nicio linie de navigație regulată nu mai utiliza portul ucrainean.
În comparație, portul bulgar Burgas menține o cotă de piață de 22%, cu un volum de 14 milioane de tone în 2025. Această valoare este identică cu cea de acum șase ani, indicele de conectivitate maritimă rămânând blocat între 42 și 52 de puncte, un nivel similar cu cel din 2006. Portul bulgar este descris ca fiind un punct captiv, fiind construit în jurul rafinăriei Lukoil, ceea ce îi limitează capacitatea de a atrage alte tipuri de marfă.
Fluxul comercial prin Bosfor, artera principală către Mediterana, este de aproximativ 422-465 de milioane de tone pe an. În anul 2023, cele trei porturi analizate captau împreună 17,5% din acest flux, Constanța fiind responsabilă pentru 12,6%. Totuși, în 2025, proporția totală a scăzut pe măsură ce traficul general prin această zonă a suferit o reducere, afectând ponderile deținute de porturile din regiune.
Redevenirea portului Odesa în circuitul comercial va forța Constanța să intre într-o competiție mult mai dură decât cea experimentată în perioada 2022-2025. Expertiza indică faptul că România trebuie să transforme această fereastră de oportunitate într-o infrastructură modernă și servicii competitive. Dacă nu se vor semna contracte pe termen lung, portul românesc riscă să rămână un hub dependent de conjunctura politică și militară, în loc să fie un centru bazat pe calitate.
Analiza este realizată pe baza datelor de la IMF PortWatch, care utilizează semnalele AIS de la sateliți pentru a estima tonajul, nu statistici oficiale de port. Aceste date includ toate tipurile de nave, precum containere, vrac uscat sau tancuri. Studiul a fost efectuat de cercetători din cadrul Business Economics Data Science Lab (BEDSL), o entitate de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din București.