Italia s-a opus ferm planurilor de a permite Germaniei să participe cu drepturi depline în Programul GCAP, un proiect de dezvoltare a unui avion de luptă de nouă generație. Proiectul este condus de un parteneriat format din Regatul Unit, Italia și Japonia, având ca obiectiv reducerea dependenței acestor trei state de aeronavele militare americane. Tensiunile au ieșit la suprafață în urma unei reuniuni online desfășurate săptămâna aceasta între partenerii actuali ai programului.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a sugerat în cadrul discuțiilor că Germania ar trebui să primească statutul de observator, similar cu modelul aplicat Canadei. Această poziție ar însemna că Berlinul nu ar avea niciun rol direct în procesul de proiectare sau în dezvoltarea tehnică a noii aeronave. Un oficial al guvernului italian a declarat pentru Financial Times că, deși Italia este dispusă să accepte prezența Germaniei, propunerea statutului de observator are scopul de a accelera procesul de dezvoltare.
Reacția Italiei și a Japoniei a fost marcată de îngrijorare, în special după ce premierul britanic Andy Burnham a manifestat deschidere față de implicarea Germaniei în timpul unei vizite la Berlin. Oficialii celor două țari se tem că adăugarea unui nou partener într-un program deja complex ar duce la întârzieri majore ale proiectului. Există, de asemenea, temeri legate de impactul economic, oficialii italieni și japonezi suspectând că propriile companii naționale ar putea pierde contracte importante în favoarea firmelor germane, precum Airbus.
Din partea Germaniei, propunerea Italiei este privită ca fiind inacceptabilă de către oficiali din Berlin. Germania dorește să devină membru cu drepturi depline, oferind contribuții financiare semnificative în schimbul accesului la o parte importantă din contractele de producție pentru industria sa. Deși Germania deține cel mai mare buget de apărare din Uniunea Europeană și ar putea crește numărul de comenzi pentru noul avion, partenerii actuali rămân reticenți în privința schimbării structurii de colaborare.
Această dispută reflectă dificultățile Germaniei de a găsi o alternativă viabilă după prăbușirea definitivă a proiectului FCAS în luna iunie. Berlinul analizează în prezent opțiuni alternative împreună cu Spania, care rămâne partenerul său în acest context. Totodată, Germania examinează posibilitatea unei colaborări cu Suedia și cu gigantul aerospațial Saab, încercând să își securizeze poziția în domeniul aviației de luptă de nouă generație într-un cadru european instabil.
Contextul geopolitic actual pune presiune pe statele europene de a asigura autonomia strategică prin dezvoltarea propriilor tehnologii militare. În cadrul Uniunii Europene, dezvoltarea de platforme de luptă de nouă generație este esențială pentru menținerea capacităților de apărare în fața amenințărilor externe, însă cooperarea între marile puteri europene rămâne fragmentată prin interese industriale divergente și proiecte care nu reușesc să obțină un consens durabil.