Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Geopolitică

Legătura dintre perimetrul Neptun Deep și disputa maritimă dintre România și Ucraina

Bogdan Aurescu explică faptul că aproximativ jumătate din suprafața perimetrului de extracție se află în zona câștigată de România la Curtea Internațională de Justiție.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Legătura dintre perimetrul Neptun Deep și disputa maritimă dintre România și Ucraina
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe și agent al României în procesul de delimitare maritimă, a oferit detalii despre suprapunerea perimetrului Neptun Deep peste zona disputată cu Ucraina. Conform explicațiilor sale, aproximativ 50% din suprafața acestui perimetru de extracție se află în zona maritimă care a fost revendicată de Ucraina în cadrul disputelor juridice. Această zonă a fost atribuită statului român în urma unei decizii judiciare internaționale, stabilind astfel drepturile de exploatare în acea parte a Mării Negre.

Fostul ministru a respins ferm afirmațiile conform cărora zona în care se află zăcămintele nu ar fi fost niciodată contestată de un alt stat. Bogdan Aurescu a declarat că realitatea de pe teren și hărțile zonei obținute de România la Haga demonstrează clar această suprapunere. El a subliniat că partea de perimetru Neptun Deep vizată de discuții a fost câștigată de România prin hotărârea pronunțată la Curtea Internațională de Justiție la data de 3 februarie 2009, o decizie care poate fi verificată vizual pe hărți.

Pentru a susține aceste observații, Bogdan Aurescu a făcut referire la documentele oficiale privind decizia finală de investiție pentru proiectul Neptun Deep, publicate la Bursa de Valori București. Documentul menționat vizează dezvoltarea zăcămintelor comerciale de gaze naturale numite Domino și Pelican Sud, care se află în perimetrul de extracție. Fostul ministru a precizat că sondele necesare pentru aceste două zăcăminte sunt amplasate chiar în partea perimetrului care se suprapune peste zona atribuită României prin hotărârea Curții Internaționale de Justiție din anul 2009.

În cadrul procesului desfășurat între România și Ucraina în perioada 2004-2009, Curtea Internațională de Justiție a stabilit delimitarea maritimă în Marea Neagră. Prin această decizie, România a obținut drepturi asupra unei suprafețe de aproximativ 9.700 de kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă. Această suprafață recunoscută reprezintă circa 80% din cei 12.200 de kilometri pătrați care făceau obiectul disputei dintre cele două state. Bogdan Aurescu a considerat acest moment ca fiind o extindere istorică a jurisdicției suverane a țării.

Disputa maritimă dintre România și Ucraina a fost soluționată prin arbitraj internațional, marcând un punct de referință pentru delimitarea frontierelor economice în bazinul vestic al Mării Negre. Hotărârea de la Haga din 2009 a permis statului român să își consolideze prezența în zona de platou continental, oferind cadrul juridic necesar pentru viitoarele proiecte de exploatare a resurselor naturale din zona maritimă, inclusiv pentru proiectele de extracție de gaze naturale de amploare.

Bogdan Aurescu a însoțit explicațiile sale de trei hărți care ilustrează delimitarea maritimă, pretențiile formulate de Ucraina în cadrul disputei și zona câștigată de România la Haga. Aceste documente vizuale servesc la confirmarea faptului că activitățile de foraj și dezvoltarea zăcămintelor Domino și Pelican Sud se desfășoară pe teritoriu maritim recunoscut oficial prin decizia Curții Internaționale de Justiție.

Surse

Sursa: Jurnalul

Tot în Geopolitică